Inteligenţa artificială remodelează într-un ritm accelerat piaţa globală a muncii, anticipând schimbări profunde pentru următoarele decenii. Conform analizelor realizate de PwC, McKinsey şi Forumul Economic Mondial, până în anul 2050 aproximativ 60% dintre locurile de muncă existente vor necesita adaptări majore pentru a coexista eficient cu tehnologiile bazate pe AI. Automatizarea şi sistemele inteligente devin componente esenţiale în activitatea profesională, obligând angajaţii să îşi dezvolte abilităţi precum gândirea critică, fluenţa digitală şi capacitatea continuă de adaptare.
Ray Dalio, investitor de renume şi fondator al fondului Bridgewater, atrage atenţia asupra necesităţii unui echilibru între puterea AI şi potenţialul creativ şi emoţional al oamenilor. El consideră că supravieţuirea economică a indivizilor şi a societăţilor va depinde de modul în care acest echilibru este gestionat. În acest context, investiţia în recalificare şi orientarea către domenii mai rezistente, precum sănătatea sau educaţia, devin esenţiale.
Previziunile sunt variate, dar convergente în privinţa impactului AI: McKinsey estimează că până în 2030, 30% dintre locurile de muncă din SUA ar putea fi automatizate, în timp ce Goldman Sachs anticipează că, până în 2045, jumătate dintre acestea ar putea fi complet înlocuite de tehnologiile inteligente. Larry Fink, CEO-ul BlackRock, avertizează că transformarea muncii de birou va fi evidentă până în 2035, iar Bill Ackman, fondatorul Pershing Square, subliniază faptul că presiunile financiare vor accelera acest proces.
Pe de altă parte, Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, susţine că AI-ul poate contribui pozitiv la competitivitatea economică, cu condiţia implementării unor programe solide de recalificare. Chiar şi aşa, până în 2040, între 50% şi 60% dintre locurile de muncă actuale sunt susceptibile de automatizare sau transformări profunde.
Impactul inteligenţei artificiale nu este uniform în toate domeniile. Joburile din introducerea de date, programare de bază şi servicii pentru clienţi sunt deja preluate în mare parte de tehnologii AI, cum ar fi chatboţii sau automatizările de procese robotice. Un studiu publicat în 2024 de Institutul pentru Cercetări de Politici Publice indică faptul că 60% din sarcinile administrative pot fi automatizate. În companii precum BlackRock, funcţiile de back-office sunt deja optimizate cu ajutorul AI, ducând la reduceri substanţiale de costuri. Activităţile repetitive, precum contabilitatea primară, modelarea financiară sau analiza de date de bază, sunt în mod special vulnerabile, multe platforme AI depăşind deja eficienţa umană.
Şi domeniul juridic se confruntă cu schimbări semnificative. Tehnologii precum Harvey şi CoCounsel oferă suport în redactarea contractelor şi cercetarea juridică, atingând niveluri ridicate de precizie. De asemenea, meserii din mass-media, inclusiv designul grafic, redactarea de texte sau jurnalismul de rutină, sunt afectate de AI-uri generative precum GPT sau DALL·E.
Programarea, analiza datelor şi ingineria software sunt domenii cu un impact mixt: pe de o parte, AI-ul amplifică productivitatea, dar pe de altă parte, automatizează sarcinile standardizate, punând în pericol rolurile tradiţionale STEM. Forumul Economic Mondial estimează că, până în 2040, aproximativ 40% din activităţile de codare ar putea fi preluate de AI.
Cu toate acestea, anumite domenii rămân mai puţin expuse riscurilor automatizării. Muncile fizice calificate – în construcţii, reparaţii sau întreţinere – sunt mai dificil de automatizat. La fel, profesiile care implică o interacţiune umană profundă, cum ar fi cele din sănătate, educaţie şi asistenţă socială, vor continua să depindă în mare măsură de empatie şi conexiune interpersonală.
În domeniul medical, AI-ul contribuie deja la diagnosticare şi chirurgie robotică, însă activităţile legate de îngrijirea directă a pacienţilor, consilierea sau terapia sunt greu de înlocuit. Un studiu publicat de The Lancet în 2023 estimează că, până în 2035, doar sarcinile administrative din sănătate vor fi semnificativ afectate de automatizare.
Educaţia reprezintă un alt sector relativ rezistent, în special în ceea ce priveşte predarea materiilor ce necesită empatie, gândire reflexivă şi adaptabilitate, precum filosofia sau educaţia timpurie. OECD prognozează că doar 10% din sarcinile didactice vor putea fi automatizate până în 2040.
De asemenea, leadershipul strategic, luarea deciziilor în condiţii de incertitudine şi capacitatea de a inspira echipele sunt competenţe profund umane, greu de replicat de AI. Lideri precum Jamie Dimon şi Bill Ackman subliniază importanţa inteligenţei emoţionale în aceste arii.
În concluzie, inteligenţa artificială transformă profund modul în care muncim. În timp ce locurile de muncă repetitive şi administrative sunt cele mai expuse riscului, creativitatea, empatia şi gândirea strategică rămân atuuri esenţiale. Adaptarea rapidă, investiţia în formare continuă şi alegerea unor domenii mai rezistente la impactul AI-ului vor fi esenţiale pentru a naviga cu succes prin această nouă eră a muncii.
