Revolta apărută ieri la Spitalul Judeţean din Brăila arată încă o dată că descentralizarea nu înseamnă şi rezolvarea miraculoasă a tuturor problemelor din sistem. Salariile din ce în ce mai mici, sporurile din ce în ce mai puţine şi din ce în ce mai mult de muncă au stârnit nemulţumiri şi între cadrele medicale ale spitalelor gălăţene, afectate de măsurile de austeritate bugetară. „Ce se întâmplă la Brăila sau în alte spitale din ţară este unul dintre efectele unei descentralizări pompieristice. Şi au mai fost probleme şi la Constanţa sau în alte judeţe ale ţării. Am spus acest lucru şi în cadrul întâlnirii pe care am avut-o la Ministerul Sănătăţii. S-au grăbit să predea spitalele. A fost un proces de descentralizare rapid, făcut la jumătate de an, când autorităţile locale nici nu mai putea prevede în buget şi spitalele pe care le-au luat în administrare. În unele cazuri, după câte se vede, autorităţile locale nu şi-au înţeles rolul. Ele trebuie să înţeleagă că rolul lor este să aducă infuzie de capital, nu să facă numiri politice. La nivelul judeţului Galaţi, deşi sunt nemulţumiri, Sanitas a încercat - şi până acum a reuşit - să fie un factor de echilibru. Asta ne dorim în continuare, de aceea avem permanent discuţii cu managerii spitalelor. Din tot sistemul sanitar gălăţean, evident că veriga cea mai sensibilă la astfel de incidente este la Spitalul de Urgenţă, de aceea e important să se menţină comunicarea între conducere, autorităţi locale şi sindicate”, a precizat preşedintele Sanitas Galaţi, Paraschiv Sălăvăstru.
Deocamdată, la Spitalul de Urgenţă Galaţi, cea mai mare unitate sanitară a judeţului şi cea mai greu de manageriat, nemulţumirile mocnesc, dar e linişte, semn că încă mai există comunicare. Conducerea Spitalului este încă interimară şi deşi acest interimat se termina ieri, există posibilitatea ca acesta să fie prelungit până când se va întruni Consiliul de Administraţie al spitalului şi va stabili data concursului pentru manager. „În acest moment se analizează situaţia managementului spitalului şi se va discuta posibilitatea prelungirii sau nu a mandatului”, a precizat Eugen Chebac, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, referitor la situaţia interimatului conducerii. Reamintim că Spitalul de Urgenţă a fost printre cele preluate de către CJ Galaţi.
Deşi în celelalte unităţi sanitare gălăţene pare a fi linişte, cei care manageriază spitalele ştiu că în această perioadă grea nu pot face nimic fără comunicare la toate nivelurile. „Consiliile de Administraţie ale spitalelor, împreună cu managerii spitalelor, reprezentanţii sindicatelor şi evident ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate vor analiza situaţia la nivelul fiecărui spital în parte pentru a se rezolva problemele apărute pe parcurs”, a precizat dr. Costinela Georgescu, directorul Serviciului de Asistenţă Medicală al municipiului Galaţi, cel care are în subordine şi spitalele preluate de Primăria Galaţi. Ministerul Sănătăţii ar trebui să stabilească obligativitatea unui dialog, cred alţi sindicalişti din Sănătate. „Comitetul Director al Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România susţine solicitările colegilor din Brăila care protestează faţă de situaţia în care au fost aduse spitalele din ţară. Situaţia de la Brăila este rezultatul mai multor tipuri de stres exercitate asupra salariaţilor din sistemul sanitar, care au drept rezultat final o stare de nemulţumire generalizată ce poate conduce uşor la revoltă. Astfel, reducerea salariilor cu 25%, pe fondul unui nivel de salarizare destul de scăzut raportat la condiţiile specifice şi faţă de alte sectoare bugetare, constituie cea mai grea lovitură primită. Situaţia a fost agravată de descentralizarea sistemului sanitar, noii „patroni", administraţia publică locală, comportându-se deseori abuziv, fie din rea credinţă, fie din necunoaşterea prevederilor legale şi a situaţiilor specifice din unităţile sanitare. Solicităm şi pe această cale Ministerului Sănătăţii, aşa cum am făcut-o la fiecare întâlnire, introducere unor mecanisme de dialog social la nivel judeţean şi în unităţile sanitare”, se arată în comunicatuil semnat de Viorel Rotilă, preşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România.
Deocamdată, la Spitalul de Urgenţă Galaţi, cea mai mare unitate sanitară a judeţului şi cea mai greu de manageriat, nemulţumirile mocnesc, dar e linişte, semn că încă mai există comunicare. Conducerea Spitalului este încă interimară şi deşi acest interimat se termina ieri, există posibilitatea ca acesta să fie prelungit până când se va întruni Consiliul de Administraţie al spitalului şi va stabili data concursului pentru manager. „În acest moment se analizează situaţia managementului spitalului şi se va discuta posibilitatea prelungirii sau nu a mandatului”, a precizat Eugen Chebac, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, referitor la situaţia interimatului conducerii. Reamintim că Spitalul de Urgenţă a fost printre cele preluate de către CJ Galaţi.
Deşi în celelalte unităţi sanitare gălăţene pare a fi linişte, cei care manageriază spitalele ştiu că în această perioadă grea nu pot face nimic fără comunicare la toate nivelurile. „Consiliile de Administraţie ale spitalelor, împreună cu managerii spitalelor, reprezentanţii sindicatelor şi evident ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate vor analiza situaţia la nivelul fiecărui spital în parte pentru a se rezolva problemele apărute pe parcurs”, a precizat dr. Costinela Georgescu, directorul Serviciului de Asistenţă Medicală al municipiului Galaţi, cel care are în subordine şi spitalele preluate de Primăria Galaţi. Ministerul Sănătăţii ar trebui să stabilească obligativitatea unui dialog, cred alţi sindicalişti din Sănătate. „Comitetul Director al Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România susţine solicitările colegilor din Brăila care protestează faţă de situaţia în care au fost aduse spitalele din ţară. Situaţia de la Brăila este rezultatul mai multor tipuri de stres exercitate asupra salariaţilor din sistemul sanitar, care au drept rezultat final o stare de nemulţumire generalizată ce poate conduce uşor la revoltă. Astfel, reducerea salariilor cu 25%, pe fondul unui nivel de salarizare destul de scăzut raportat la condiţiile specifice şi faţă de alte sectoare bugetare, constituie cea mai grea lovitură primită. Situaţia a fost agravată de descentralizarea sistemului sanitar, noii „patroni", administraţia publică locală, comportându-se deseori abuziv, fie din rea credinţă, fie din necunoaşterea prevederilor legale şi a situaţiilor specifice din unităţile sanitare. Solicităm şi pe această cale Ministerului Sănătăţii, aşa cum am făcut-o la fiecare întâlnire, introducere unor mecanisme de dialog social la nivel judeţean şi în unităţile sanitare”, se arată în comunicatuil semnat de Viorel Rotilă, preşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România.
