Pe masa oricărui creştin ortodox, în Sfânta Zi de Paste, se găsesc ouă roşii, preparate din carne de miel si cozonac. La fiecare aliment, prospeţimea este cea care ar trebui să ne preocupe în primul rând, deoarece numai alimentele proaspete ne pot asigura întreaga cantitate de nutrienţi existentă în acestea, în plus, ne putem proteja şi de eventuale toxiinfecţii alimentare generate de alimentele în curs de alterare.
Ouăle
În comerţ, ouăle se vând în cofraje de 6, 10, 15 şi 30 de bucăţi. Pe fiecare ou trebuie să fie aplicate, prin ştanţare, următoarele informaţii, în ordinea de mai jos:
- sistemul de creştere al găinilor, este reprezentat de o cifre de la 0 la 3, astfel:
• cifra 0 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în sistem ecologic;
• cifra 1 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în aer liber;
• cifra 2 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în hale, unde se pot deplasa;
• cifra 3 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în baterii îmbunătăţite.
- un cod de două litere care reprezintă ţara de origine (România – RO, Polonia – PL etc.);
- un cod de două litere care reprezintă judeţul (Buzău – Bz, Bacău – Bc etc.);
- un cod de trei cifre, de la 001 la 999 care reprezintă numărul de ordine în cadrul judeţului.
Totodată, se aplică, tot prin ştanţare, pe fiecare ou, data durabilităţii minimale (DDM), care este data până la care ouăle pot fi consumate. Data durabilităţii minimale trebuie fixată la mai puţin de 28 de zile după data ouatului. Cele două categorii de informaţii se aplică pe fiecare ou supus comercializării.
Pentru o înţelegere a informaţiilor de mai sus vă oferim o interpretare a următorului exemplu de ştanţare aplicat pe un ou. Astfel, codul alfanumeric 3ROBZ012, urmat de codul D.D.M. 21.05.13, se interpretează după cum urmează: oul provine de la o găină crescută în baterii modernizate (cifra 3), în România, crescătorul de păsări se află în judeţul Buzău, 012 reprezintă un număr de ordine acordat producătorului, oul poate fi consumat până la data de 21 mai 2013, inclusiv.
Pe ambalajul de comercializare (cofraj) trebuie sa fie menţionate, cu caractere vizibile şi lizibile, informaţii referitoare la:
- Mărimea/greutatea oului, există următoarea clasificare după greutate: ouă XL (73g şi peste), ouă L (de la 63g până la 73), ouă M (de la 53 g până la 63) şi ouă S (sub 53 g);
- Numărul de ouă aflate în ambalajul de comercializare (cofraj);
- Clasa de calitate (ouă categoria A sau ouă proaspete, ouă categoria B sau ouă calitatea a doua);
- Numele sau denumirea şi adresa unităţii care a ambalat sau a celei pentru care se ambalează ouăle;
- Þara de origine;
- Termenul de valabilitate, urmat de recomandările de depozitare;
- Metoda de producţie/sistemul de creştere al găinilor (0,1,2 sau 3).
Opţional, pe cofraj mai pot fi menţionate: preţul de vânzare, indicaţii despre modul de furajare a găinilor ouătoare, informaţii nutriţionale la 100g produs sau pentru un ou cu greutate medie (53 grame), informaţii care să promoveze vânzarea ouălor cu condiţia ca acestea şi modul în care sunt alcătuite sa nu inducă în eroare consumatorul.
Important de ştiut!
Ouăle nu se spală, respectiv nu se curăţă înainte sau după clasificarea lor. Ouăle nu se supun niciunui tratament de conservare, nu se păstrează în spaţii refrigerate (unde temperatura este menţinută artificial sub + 5 °C). După cumpărare, ouăle se păstrează în frigider. Dacă de la data ouatului au trecut mai puţin de nouă zile, ouăle sunt considerate extra proaspete, după 9 zile de la data ouatului până la a 27 zi după data ouatului, ouăle sunt considerate proaspete.
Calitatea unui ou depinde de sistemul de creştere al găinilor (0, 1, 2 şi 3) şi de hrana administrată acestora. Ouăle cele mai gustoase şi hrănitoare sunt cele provenite de la găini crescute în sistem ecologic, unde există norme stricte legate de suprafaţa, dar şi de furajele care se administrează acestora. Aceste ouă sunt marcate cu cifra 0. La polul opus se afla ouăle provenite de la găini crescute în baterii modernizate. Preţul ouălor depinde de cantitatea de ouă cumpărate, greutatea acestora şi modul în care au fost crescute găinile (0, 1, 2 şi 3).
În comerţ găsiţi şi ouă gata vopsite. Acestea provin numai de la găini crescute în baterii.
În final, vă oferim următorul sfat: cu cât data durabilităţii minimale este mai departe de momentul cumpărării, cu atât oul este mai proaspăt, astfel crescând şansa dvs. de a cumpăra ouă extra proaspete.
Carnea de miel
Aprecierea prospeţimii cărnii de miel se realizează organoleptic şi are în vedere următoarele:
• aspectul: la carnea proaspătă suprafaţa este acoperită cu o peliculă uscată, iar în secţiune, carnea este lucioasă şi slab umedă;
• culoarea: la suprafaţă este roz, iar în secţiune culoarea este roşie, caracteristica speciei şi regiunii anatomice;
• consistenţă: fermă şi elastică, urma lăsată de apăsarea cu degetul dispare repede;
• mirosul: plăcut, caracteristic speciei;
• grăsimea: albă şi compactă;
• măduva oaselor: elastică, lucioasă, iar în secţiune umple complet canalul medular;
• tendoane şi articulaţii: lucioase, elastice, tari, lichid sinovial limpede;
• bulionul (fiertura de carne după sedimentare): limpede şi aromat, cu un strat de grăsime la suprafaţă.
Recomandăm consumatorilor să achiziţioneze miei verificaţi de către medicul veterinar, cu o greutate a carcasei de peste 12 kg. Mieii sub aceasta greutate au un conţinut ridicat de apă, ceea ce face ca prin operaţia de pregătire (fierbere, prăjire, frigere) să se diminueze cantitativ foarte mult (cantitatea de preparat aptă de consum).
Cozonacul
Reţeta de cozonac folosită de către bunici/mame şi prietene este pe bază de faină, ouă, zahar, unt, ulei, lapte,drojdie, esenţă de rom, sare, nucă şi/sau stafide/rahat. Din păcate, marii producători de produse de panificaţie şi produse de cofetărie, au umblat la reţeta clasică a cozonacului, folosind materii prime de calitate scăzută. Ne referim la faină, care nu este panificabilă decât prin folosirea amelioratorilor. De asemenea, s-au scos din reţeta untul şi laptele, pentru a scădea costul de producţie, şi s-au introdus mulţi aditivi alimentari. Pe piaţa românească există sortimente de cozonac cu 14 aditivi, adică „chimicale cu lingura”.
În ultima perioadă, hipermarketurile au început să fabrice şi să vândă sub brandul magazinului cozonaci cu aditivi.
„Paştele este o singură dată în fiecare an, nu merită să cumpăram cozonac cu chimicale. Nici cozonacul nu mai este ce-a fost! S-a inventat cozonacul cu fibră de cartof şi pesmet! Citiţi eticheta! Alegeţi în cunoştinţă de cauză! Alegeţi calitatea şi nu cantitatea!”, ne sfătuieşte conf. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC România.
