Majoritatea dintre noi mâncăm ocazional peste măsură. Poate petreci o zi întreagă la mesele de sărbători, mănânci prea multe prăjituri sau mănânci floricele până te saturi la cinema.
Dar pentru unii oameni, această indulgenţă ocazională se transformă într-o tulburare de alimentaţie compulsivă atunci când mâncatul excesiv pare scăpat de sub control şi se întâmplă în mod regulat. Este cea mai comună tulburare de alimentaţie, chiar dacă se vorbeşte cel mai puţin despre ea şi rămâne adesea neînţeleasă şi stigmatizată.
Este esenţial să înţelegi că mâncatul compulsiv nu este doar despre exces, ci şi despre o luptă profundă cu emoţiile şi comportamentele alimentare care afectează fiecare aspect al vieţii unei persoane.
Angela Nuţu, psihoterapeut şi coach: “Tulburarea de mâncat compulsiv este caracterizată prin pierderea controlului asupra cantităţii de alimente ingerate, sentimentul că nu poţi să te opreşti, chiar şi când ajungi să simţi o stare de disconfort. Aceste episoade sunt adesea urmate de sentimente de vinovăţie, ruşine şi stres, dar nu sunt urmate de comportamente de compensare. Cei care suferă de această tulburare se simt adesea jenaţi sau ruşinaţi de episoadele de mâncat excesiv. De multe ori, încearcă să îşi restricţioneze sau să îşi reducă drastic alimentaţia ca rezultat. Însă, acest lucru poate duce la dorinţe şi mai mari de a mânca şi la un ciclu continuu de mâncat compulsiv.”
Tulburările de alimentaţie compulsivă sunt diferite de alte tulburări de alimentaţie precum bulimia şi anorexia. Anorexia apare atunci când oamenii îşi restricţionează sever cantitatea de mâncare pe care o consumă, adesea până la punctul de înfometare. Cei care suferă de bulimie se îmbuibă cu mâncare, dar apoi o elimină rapid prin vărsături sau exerciţii fizice excesive. O persoană cu o tulburare de alimentaţie compulsivă nu prezintă aceste comportamente extreme.
Cine este cel mai expus riscului de a dezvolta o tulburare de alimentaţie compulsivă?
Tulburarea de alimentaţie compulsivă este mai comună la femei decât la bărbaţi. Persoane de orice vârstă pot avea această tulburare, dar este cel mai frecvent întâlnită la persoanele tinere şi de vârstă mijlocie. Vârsta medie la care apare pentru prima dată este de aproximativ 25 de ani. Poate afecta persoane subponderale, supraponderale sau cu greutate medie.
Multe persoane cu o tulburare de alimentaţie compulsivă au o istorie lungă de diete. Au încercat şi au eşuat în multe diete şi pot avea o imagine corporală negativă ca rezultat. În timp ce ţin dietă, îşi restricţionează caloriile sau anumite alimente pentru o perioadă, dar apoi se întorc la vechiul mod de mânca. Este, de asemenea, mai comună la persoanele cu un nivel ridicat de stres în viaţa lor şi care folosesc mâncarea pentru a acoperi emoţiile intense.
Ce provoacă mâncatul compulsiv?
Studiile efectuate până în prezent nu arată cu exactitate ce cauzează tulburarea de alimentaţie excesivă. Cercetătorii constată că tulburările de alimentaţie pot apărea din cauza unei combinaţii complexe de factori genetici, biologici, comportamentali, psihologici şi sociali. Această combinaţie include gene specifice, biologia unei persoane, imaginea corpului şi stima de sine, experienţe sociale, istoricul de sănătate a familiei şi, uneori, alte boli de sănătate mintală.
Studiile sugerează că persoanele cu tulburare de alimentaţie excesivă pot folosi supraalimentarea ca o modalitate de a face faţă furiei, tristeţii, plictiselii, anxietăţii sau stresului.
Cum ştii dacă ai o tulburare de alimentaţie compulsivă?
Tulburarea de alimentaţie compulsivă este caracterizată în principal de o apariţie regulată a consumului de cantităţi mai mari de mâncare decât ar consuma majoritatea oamenilor în situaţii similare. Alte semne includ:
• Senzaţia că nu poţi controla comportamentul alimentar, de exemplu, nu te poţi opri odată ce ai început să mănânci.
• Consumul unor cantităţi mult mai mari de mâncare decât de obicei într-o perioadă scurtă de timp, cum ar fi două ore.
• Mâncatul chiar şi atunci când eşti sătul sau nu îţi este foame.
• Mâncatul foarte rapid în timpul episoadelor de mâncat compulsiv.
• Mâncatul până te simţi inconfortabil de plin.
• Mâncatul adesea singur sau în secret.
• Sentimente de depresie, dezgust, ruşine, vinovăţie sau supărare legate de mâncat.
Persoanele cu tulburări de alimentaţie compulsivă devin adesea experte în ascunderea comportamentelor lor alimentare. Pot nega că există o problemă sau mint în legătură cu cantitatea de mâncare pe care o consumă.
Mâncatul compulsiv poate duce la obezitate, probleme articulare, boli de inimă, diabet de tip 2 şi apnee în somn. Poate creşte anxietatea, depresia şi tulburările de consum de substanţe.
Cum este tratată tulburarea de alimentaţie compulsivă?
Depăşirea oricărei tulburări de alimentaţie este o provocare, deoarece nu poţi evita mâncarea sau situaţiile sociale care includ mâncare. Corpul tău are nevoie de mâncare pentru a supravieţui şi a prospera. Totuşi, recuperarea este posibilă şi multe persoane reuşesc să depăşească complet mâncatul compulsiv.
Tratamentul trebuie să abordeze emoţiile legate de mâncatul compulsiv, inclusiv ruşinea şi imaginea de sine negativă. Recidiva este probabilă până când aceste aspecte sunt abordate şi, de obicei, este necesar ajutorul profesional. O combinaţie de terapie cognitiv-comportamentală şi un program sănătos de viaţă poate ajuta o persoană să facă faţă declanşatorilor, imaginii corporale negative şi depresiei. Terapia ajută la recâştigarea sentimentului de control asupra comportamentelor şi îmbunătăţi abilităţile de gestionare a stresului.
Până ajungi la un specialist, iată câteva lucruri pe care le poţi face imediat pentru a opri mâncatul compulsiv:
Identifică declanşatorii emoţionali: Încearcă să observi ce emoţii sau situaţii declanşează mâncatul compulsiv. Notează-le într-un jurnal şi urmăreşte frecvenţa apariţiei lor.
Mănâncă conştient: Încearcă să mănânci mai încet, să savurezi fiecare muşcătură şi să te concentrezi pe gustul şi textura alimentelor. Acest lucru poate ajuta la reducerea impulsului de a mânca în exces.
Planifică mesele şi gustările: Stabileşte un program regulat de mese şi gustări şi încearcă să te ţii de el. Acest lucru poate ajuta la reducerea senzaţiei de foame care poate duce la mâncatul compulsiv.
Hidratează-te: Uneori, senzaţia de foame poate fi confundată cu setea. Asigură-te că bei suficientă apă pe parcursul zilei.
Evită tentaţiile: Încearcă să nu păstrezi alimente nesănătoase în casă sau la îndemână. Dacă nu ai acces la ele, va fi mai puţin probabil să le consumi compulsiv.
Practică tehnici de relaxare: Tehnici precum meditaţia, respiraţia profundă sau yoga pot ajuta la reducerea stresului şi anxietăţii, care sunt adesea declanşatori pentru mâncatul compulsiv.
Fii activ fizic: Exerciţiile fizice regulate pot ajuta la reducerea stresului şi la îmbunătăţirea stării generale de bine, ceea ce poate diminua dorinţa de a mânca compulsiv.
Caută suport: Discută cu prietenii sau familia despre problema ta. Uneori, doar împărtăşirea gândurilor şi sentimentelor poate ajuta la reducerea comportamentului compulsiv.
Setează obiective realiste: Nu te aştepta să îţi schimbi comportamentul peste noapte. Stabileşte obiective mici şi realizabile şi recompensează-te pentru progresul făcut.
Evită dietele restrictive: Dietele foarte stricte pot creşte dorinţa de a mânca compulsiv. Încearcă să ai o alimentaţie echilibrată şi variată care să-ţi ofere satisfacţie şi nutrienţii necesari.
Aceste sfaturi pot fi un bun punct de plecare, dar este important să găseşti ce funcţionează cel mai bine pentru tine şi să nu te descurajezi dacă nu vezi rezultate imediate.
“În cazul tulburării de alimentaţie compulsivă, atenţia se concentrează adesea pe abordarea conexiunii comportamentale, emoţionale şi cognitive cu mâncarea înainte de orice altceva. Indiferent de tratamentul, terapia sau stilul de viaţă pe care îl alegi, deoarece va fi extrem de personalizat, este important este să găseşti profesionişti care au experienţă în tratarea tulburării de alimentaţie compulsivă”, concluzionează Angela Nuţu.
