Vaccinarea împotriva gripei sezoniere protejează şi împotriva infarctului miocardic, conform unui nou studiu publicat în Canada, conform LiveScience.com. Conform rezultatelor acestui studiu, persoanele care au primit un vaccin antigripal întâmpină un risc cu 50% mai mic de a suferi un atac de cord, iar în cazul în care totuşi suferă un infarct, prezintă un risc cu 40% mai mic să moară din cauza sa, prin comparaţie cu persoanele care nu se vaccinează.
Rezultatele acestui studiu au fost prezentate cu ocazia unei întruniri a medicilor şi specialiştilor cardiologi la Toronto.
În cadrul studiului, Dr. Jacob Udell, cardiolog la Women's College Hospital şi la Universitatea din Toronto, şi colegii săi, au examinat alte patru studii realizate pe un total de 3.000 de persoane cu vârsta medie de 60 de ani - dintre care unii cu antecedente cardiace. Participanţii din toate cele patru studii au primit, în mod aleator, câte o doză de vaccin antigripal, un vaccin placebo sau nu au primit nimic, după care li s-a monitorizat starea de sănătate timp de un an.
Rezultatele indică faptul că "este posibil ca vaccinul antigripal să fie de fapt un vaccin pentru inimă", a declarat Udell.
În anul ce a urmat vaccinării s-au înregistrat 187 de cazuri de infarct miocardic, dintre care 65 s-au soldat cu decese. Indiferent de existenţa antecedentelor cardiace ale participanţilor la studiu, din punct de vedere statistic, persoanele care au primit vaccinul antigripal au fost supuse unui risc substanţial mai scăzut de a suferi un infarct, sau de a muri din cauza unui astfel de accident coronarian.
Dr. Sarah Samaan, cardiolog la Women's Cardiovascular Institute din cadrul Baylor Heart Hospital din Plano, Texas, explică această relaţie prin reducerea inflamaţiei din organism. Atunci când cineva se îmbolnăveşte de gripă, creşte nivelul substanţelor inflamatorii din sânge, pentru a lupta împotriva infecţiei, iar inflamaţia vaselor de sânge poate declanşa crize coronariene. Vaccinul antigripal, protejează, evident, împotriva gripei, şi astfel preîntâmpină apariţia procesului inflamator asociat stărilor gripale.
„Acest lucru se întâmplă pentru că inflamaţia poate face ca plăcile de colesterol depuse pe artere să devină instabile", a explicat ea. Plăcile instabile de colesterol ajung să dezvolte mici fisuri, care duc la formarea cheagurilor de sânge, care la rândul lor blochează fluxul de sânge din artere, provocând un infarct miocardic, dacă arterele duc la inimă, sau un infarct cerebral, dacă aceste artere ajung la creier, a mai precizat ea.
