Un grup de lucru multidisciplinar va elabora un proiect de procedură şi un ghid pentru prevenirea trombozei, destinate cadrelor medicale din toate specialităţile, au stabilit participanţii la dezbaterea organizată, luni, la Institutul Clinic Fundeni pe tema înţelegerii acestei afecţiuni şi a efectelor sale asupra sistemelor de sănătate, informează Agerpres.
Evenimentul, care a reunit cadre medicale din toate specialităţile, dar şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi, a fost organizat în contextul Zilei Internaţionale a Trombozei.
"Concluzia întâlnirii a fost că este necesară crearea unui grup de lucru multidisciplinar, care să elaboreze un proiect de procedură şi de ghid pentru prevenirea trombozei, în toate specialităţile. Vor mai avea loc întâlniri în câteva centre din ţară şi, în final, vom constitui acest grup. După elaborarea proiectului, va fi transmis unui grup de lucru, format din reprezentanţi ai tuturor societăţilor ştiinţifice medicale, astfel încât, în final, să rezulte, un ghid, o procedură, un standard al nivelurilor de competenţă ale fiecărei unităţi sanitare, pentru preluarea în îngrijire a pacientului cu risc trombotic", a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, Vasile Cepoi.
Prof dr. Daniel Coriu a precizat că din comisia multidisciplinară vor face parte specialişti din domeniile cardiologie, chirurgie, chirurgie vasculară, terapie intensivă şi hematologie.
"Tromboza apare ca o convergenţă a doi factori. Este vorba despre genetica individului, la care se suprapune obligatoriu ceva din comportamentul pacientului: obezitate, fumat, deshidratare sau eventual o boală malignă care se asociază. Noi nu putem influenţa terenul genetic. Atunci e foarte important să eliminăm factorii favorizanţi care duc la tromboză. Noi va trebui să mergem la bază, la prevenţie: un mod de viaţă mai sănătos. Iar cei care sunt predispuşi să facă tromboză trebuie să fie supravegheaţi şi să li se acorde atenţia necesară", a spus el.
Coriu a subliniat importanţa tratării la timp a acestei afecţiuni, care, neglijată, poate să ducă la deces.
"Medicii sunt, în general, bine pregătiţi. Nu aici este problema. E vorba de timpul în care se ajunge la specialist. (...) Pacientul trebuie să ajungă cât se poate de repede. Pentru că, în funcţie de vechimea trombozei, se poate interveni cu tromboliză, dacă e vorba de o tromboză recentă, sau cu terapie clasică, anticoagulantă, dacă e vorba de o tromboză veche. (...) Dacă este un accident vascular cerebral, va avea manifestări neurologice. Dacă este o tromboză venoasă periferică, la nivelul piciorului, apare o tumefiere. Din nefericire, sunt anumite tromboze în teritorii importante, vitale. De exemplu, tromboza de venă portă, unde apar dureri abdominale, iar diagnosticul este mult mai dificil", a remarcat el.
Tache Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, a propus ca pacienţii care au suferit astfel de intervenţii să fie monitorizaţi post-operatoriu şi în ceea ce priveşte riscul producerii trombozei.
"Noi pacienţii, care am beneficiat de dializă, am avut montată o fistulă pe arteră, care asigura derularea în bune condiţii a procesului de dializă. Pacientul atât în dializă, dar şi cel care a beneficiat de transplant are nevoie de îngrijiri şi control medical de specialitate pe acest domeniu. Noi susţinem ca în cadrul monitorizării care se face la pacient, atât pe dializă, dar şi în starea post-transplant, să fie incluse în programul naţional măsuri de control şi pe această ramură, pentru că este bine să prevenim situaţiile nedorite", a arătat el.
Potrivit organizatorilor evenimentului, tromboza este responsabilă pentru unul din patru decese la nivel mondial, iar tromboembolismul venos ucide mai multe persoane în fiecare an decât cancerul de sân, accidentele auto şi SIDA la un loc, motiv pentru care sunt necesare creşterea nivelului de informare şi conştientizare asupra acestei afecţiuni.
