Prevenirea şi controlul bolilor de inimă ar putea ţine la distanţă demenţa, conform rezultatelor unui studiu realizat în China şi publicat recent în Journal of the American College of Cardiology, citat de UPI, informează Agerpres.
Cercetarea a fost efectuată pe aproximativ 1.600 de persoane cu vârsta medie de 79,5 ani, care au fost monitorizate o perioadă de 21 de ani.
Riscul de a dezvolta boli de inimă a fost evaluat la începutul studiului, iar participanţii au fost supuşi anual unor teste de memorie şi gândire.
Concluzia studiului a fost aceea că persoanele care aveau un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă prezentau totodată un declin mintal, sau cognitiv, mai accentuat, inclusiv o creştere a indicatorilor biologici specifici bolii Alzheimer.
Acest lucru sugerează că monitorizarea şi ţinerea sub control a bolilor de inimă ar putea fi importante şi pentru sănătatea cognitivă, mai târziu în viaţă, au subliniat oamenii de ştiinţă.
''În absenţa tratamentelor eficiente pentru demenţă, trebuie să monitorizăm şi să controlăm povara riscului cardiovascular ca modalitate de menţinere a sănătăţii cognitive a pacienţilor pe măsură ce aceştia îmbătrânesc'', a declarat autoarea studiului, Weili Xu, de la Şcoala de Sănătate Publică din cadrul Universităţii de Medicină din Tianjin.
''Având în vedere creşterea progresivă a numărului de cazuri de demenţă la nivel mondial, constatările noastre au relevanţă atât din punct de vedere clinic, cât şi al sănătăţii publice'', a adăugat Weili Xu, citată într-un comunicat.
Demenţa a afectat 50 de milioane de persoane la nivel mondial în 2017.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) preconizează că demenţa va afecta 82 de milioane de persoane până în anul 2030.
În prezent nu există tratament eficient contra demenţei, aşadar identificarea factorilor de risc ce pot întârzia sau preveni această problemă de sănătate capătă o importanţă tot mai mare.
''Rezultatele acestui studiu sugerează un instrument util pentru evaluarea riscului de demenţă şi susţin recomandările pentru gestionarea în mod susţinut a factorilor de risc cardiovascular în perioada medie a vieţii'', a notat într-un editorial care însoţeşte concluziile cercetării medicul Costantino Iadecola, directorul Institutului Feil din cadrul Facultăţii de Medicină din New York City.
Unele studii efectuate anterior au asociat riscurile de boli de inimă cu volume reduse ale anumitor regiuni cerebrale, cum ar fi materia albă, materia gri şi hipocamp.
