Multe dintre fructele ori sucurile exotice promovate drept „super-alimente” nu sunt mai benefice pentru sănătate decât fructele şi legumele obişnuite, care costă mult mai puţin, au explicat specialiştii. De exemplu, o persoană ar trebui să bea 13 porţii de suc de fructe goji (originare din Asia şi devenite la modă în Europa în ultimii ani) pentru a obţine aceeaşi cantitate de antioxidanţi precum cea dintr-un singur măr roşu.
Unele fructe şi legume promovate drept „super-alimente” pot avea anumite beneficii pentru sănătate, dar acest lucru e valabil pentru majoritatea produselor naturale, spun specialiştii.
În ultimii ani, diverse legume şi fructe au fost promovate ca având proprietăţi excepţionale, putând preveni sau vindeca o sumedenie de probleme, de la impotenţă până la cancer. Dar o dietă compusă din alimente obişnuite, însă echilibrată, care să conţină zilnic fructe şi legume, carne sau peşte, cereale, ouă şi brânzeturi, poate şi ea să vindece numeroase afecţiuni, arată experţii într-un studiu realizat de curând.
Termenul de „super-aliment” nu are nicio acoperire oficială, nu este recunoscut de legislaţia în domeniu, e pur şi simplu un termen de marketing care a devenit la modă în ultimii ani. Orice produs alimentar poate fi denumit super-aliment şi mulţi producători sau comercianţi ademenesc şi păcălesc cumpărătorii prin procedee de marketing care uzează de acest termen şi scot în evidenţă presupusele calităţi de excepţie ale unor alimente, spune British Dietetic Association (BDA). Ceea ce nu ştie publicul este că, după cum afirmă specialiştii BDA, în multe cazuri, cercetătorii care laudă beneficiile vreunui asemenea „super-aliment ” au fost plătiţi pentru a o face, iar dacă oamenilor li se spune suficient de des că un anumit produs este „un super-aliment”, e foarte probabil să ajungă să o creadă.
Cercetările arată că 61% dintre britanici au cumpărat un aliment pentru că acesta fusese etichetat drept „super-aliment”.
Perioada din jurul Anului Nou este perioada cea mai propice pentru promovarea unor produse ale căror calităţi benefice au fost exagerate, spune Sioned Quirke, purtător de cuvânt al BDA. Odată cu apropierea Anului Nou, mulţi oameni pot fi păcăliţi să încerce diete cu tot felul produse, de la anghinare la fructe açai, chipurile pentru a slăbi ori a-şi îmbunătăţi sănătatea.
Dar le-ar fi mai bine, din punct de vedere financiar, şi deloc mai rău în ceea ce priveşte sănătatea, dacă în loc de a recurge la asemenea diete exotice, ar include pur şi simplu, zi de zi, fructe şi legume, carne, peşte şi cereale în alimentaţia lor, spun nutriţioniştii din cadrul asociaţiei. Chiar şi ciocolata şi alcoolul, în doze moderate, pot fi parte a unei alimentaţii echilibrate. „Niciun aliment nu furnizează, el singur, tot ceea ce este necesar corpului”, spune Sioned Quirke, „astfel că aşa numitele super-alimente nu sunt în niciun caz un remediu magic, aşa cum încearcă să ne convingă companiile de marketing. Trebuie să punem capăt acestui mit.”