Ne place sau nu, corpul nostru este influenţat de cantitatea de lumină sau de vremea de afară, existând o simbioză între mediul înconjurător şi modul nostru de funcţionare şi de dezvoltare. În opinia profesoarei de yoga Dana Ţupa, impactul luminii asupra comportamentului nostru se măsoară prin două elemente - melatonină şi serotonină - care acţionează ca directoare artistice ale dispoziţiei noastre. În limbaj popular, sunt denumite şi hormonii fericirii, deci se pare că fericirea nu este un concept chiar atât de abstract pe cât credeam, ci este legată cumva de chimie, mai precis de chimia corpului nostru. “Serotonina are un rol important în procesele mentale şi afective, în producerea somnului, în funcţii motorii, în termoreglare, în reglarea presiunii arteriale, sexualitate, în actul vomei şi în funcţiile hormonale. Serotonină e produsă la nivelul creierului şi este implicată în procesul depresiei şi în senzaţia de somnolenţă asociată cu trezitul mult prea târziu, printr-un mecanism pe cât de rapid, pe atât de simplist: când soarele apune, serotonină e transformată în melatonina, iar la răsăritul soarelui acest proces se opreşte, numai dacă reuşeşti să fii treaz”, declară profesoara de yoga Dana Ţupa.
De ce suntem mai fericiţi vara decât iarna?
Numeroase studii au demonstrat legătura între producţia de serotonină şi alternanţa zi-noapte, şi au ajuns la concluzia că oamenii sunt mai fericiţi în timpul verii (datorită duratei mai mari a zilei, deci a cantităţii mai mari de lumină). “Melatonina se află în strânsă legătură cu momentul zilei şi lumina la care suntem expuşi, este produsă de glanda pineală şi reglează starea de somn. Pentru funcţionarea noastră optimă, această trebuie să fie în echilibru cu serotonină, altfel ne vom confruntă cu dereglări ale ritmului circadian, cu impact direct asupra stării noastre de spirit”, explică Dana Ţupa.
Cum echilibrăm starea de bine pe timpul iernii?
Din cauza că, pe timp de iarnă, suntem supuşi unei cantităţi mult mai mici de lumină, există riscul tot mai crescut să dezvoltăm de la uşoare stări de depresie la stări tot mai avansate. Pentru a ajuta la echilibrarea celor doi hormoni, avem la dispoziţie următoarele soluţii naturale şi la îndemână oricui:
1. Luminoterapia
Dacă avem posibilitatea, ideal ar fi să ne programăm la începutul lui ianuarie o vacanţă de 15 zile, într-o ţară cu mult soare. Varianta mai puţin costisitoare este o lampa specială, echipată cu un bec de 10.000 lucşi, pe un spectru luminos solar lipsit de ultraviolete şi infrarosii. “Recomand amplasarea acestei lămpi în bucătărie, astfel ca, la micul dejun, să puteţi beneficia de aceasta pentru cel puţin 20 de minute. În plină iarnă, când stratul de nori este situat jos, şi când ajungem acasă pe întuneric, ar fi ideal să o pornim pentru 20 minute, dar nu după ora 19:00, pentru a evita riscul de insomnie din lipsa trecerii de la serotonină la melatonina. Nu e obligatoriu să staţi nemişcaţi lângă lampa, e suficient să fiţi inundaţi de lumină, practicând activităţile obişnuite. Este eficient să plasati lampa în zona în care activaţi şi o puteţi achiziţiona fie online, fie de la magazinele specializate”, declară Dana Ţupa. De asemenea, specialistul este de părere că lumânările naturale parfumate sau beţişoarele naturale indiene frumos mirositoare, băile cu săruri, ceaiurile cu mirodenii şi aromaterapia cu uleiuri naturale esenţiale, vor creşte substanţial starea interioară de bine.
2. Plimbările
În mijlocul iernii, nu doar luminozitatea scade, ci şi căldura. Paradoxal, cu cât stăm mai mult la căldură, cu atât ne va fi mai frig. Avem tendinţa să creştem temperatura din interiorul casei, iar cel mai bun exemplu este atunci când cineva din exterior ne vizitează şi experimentează direct atmosfera prea călduroasă şi sufocantă din casă. “Cei care stau toată ziua la cald iarna sunt persoanele care vor răci cel mai des, pentru că nu putem minţi organismul că trăim la tropice în timp ce afară ninge. Corpul nu se poate pregăti pentru a înfrunta frigul, iar odată ieşiţi afară, diferenţa bruscă de temperatura este trăită ca o agresiune violentă. Reactivitatea corpului persoanei care exercită o activitate în exterior şi care stă mai puţin timp la cald va fi mai bună, motiv pentru care nu trebuie să supraîncălziţi interiorul casei. Decât să staţi în tricou în casă, mai bine îmbrăcaţi o bluza mai groasă cu mâneci lungi”, explică Dana Ţupa. Specialistul afirmă că este indicat să vă plimbaţi zilnic iarnă, cel puţin 20 de minute în cel mai călduros moment al zilei, îmbrăcaţi bine. Odată întorşi acasă, consumaţi un ceai cald cu lămâie, ghimbir şi scorţişoară.
3. Practicarea yoga pe timp de iarnă
La fel de bune pentru creşterea imunităţii şi pentru a pune sângele în mişcare, dar într-un mod mai blând şi sigur, sunt clasele de yoga pe timp de iarnă. “La clasele de yoga ne dezmortim şi eliminăm rapid rigiditatea fizică şi din gandiri, îmbunătăţim sistemul imunitar şi energia vitală, ne tonifiem corpul şi chiar scăpăm de grăsimea în exces, deprinzând bazele unui stil de viaţă echilibrat. Odată cu frigul şi absenţa soarelui, organismul este singurul care produce energia necesară menţinerii activităţii metabolice. Tiroidă, pupitrul de comandă al organismului, are nevoie de carburant şi, într-un mod simplist putem spune că arde grăsimile pentru menţinerea temperaturii corpului. Iar când mediul înconjurător este foarte rece, nevoia de energie creşte pentru a compensa diferenţa. Numeroase procedee fiziologice ne împing astfel să stocăm grăsimile pentru a înfrunta frigul din timpul iernii. Dinamica stocării demarează periculos încă din luna august, iar pe măsură ce ne apropiem de sezonul rece, ne vom simţi mai atraşi de alimente consistente şi de dulciuri. Acest lucru nu reprezintă o problema, decât dacă locuiţi într-o casă supraîncălzită şi aveţi o viaţă sedentară. Evitaţi aşadar să mâncaţi orice şi oricând, evitaţi excesele alimentare şi străduiţi-vă să menţineţi un echilibru între fructe, legume şi grăsimile animale, beţi cât mai multe lichide şi, nu în ultimul rând, încercaţi practică yoga”, conchide profesoară de yoga Dana Ţupa.
