Screeningul reprezintă un instrument de bază în depistarea cancerului în stadii incipiente şi, coroborat cu progresele în oncologie, poate conduce la creşterea ratei de supravieţuire a pacienţilor, precum şi a calităţii vieţii acestora.
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a afirmat, la dezbaterea "Pacient informat şi responsabil: Noi putem... să ne implicăm. Eu pot ... să mă informez", că românii nu sunt obişnuiţi meargă periodic la medic şi să facă investigaţii care ar putea să ducă la descoperirea precoce a diverselor forme de cancer.
"Cred că la ceea ce ne dorim să ajungem este un comportament preventiv general care nu se referă exclusiv la o anumită zi, la o anumită perioadă. În România nu suntem obişnuiţi să facem ceea ce se numeşte medicina omului sănătos, adică să ne ducem periodic la medic, să facem investigaţii care ar putea să ducă la descoperirea precoce a diverselor forme de cancer. Cred că acesta este lucrul unde avem mult de lucrat. Nu cred că dacă nu putem să îmbunătăţim zona aceasta de detecţie precoce o să putem să rezolvăm problema sau să îmbunătăţim substanţial problema morbidităţii şi mortalităţii prin cancer, decât dacă oamenii învaţă să se ducă la medic şi să investigheze la timp", a explicat Rafila.
La rândul său, dr. Dana-Lucia Stănculeanu, medic primar oncologie la Institutul "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" din Capitală, a susţinut că, în opinia românilor, cancerul este egal cu moartea, lucru care ar trebui depăşit.
"Cancerul în accepţiunea tuturor înseamnă ceva egal cu moartea şi asta este accepţiunea poporului român, care trebuie depăşită. Cred foarte mult în puterea de educaţie ca să putem să ne gândim la prevenţie şi la screening. Cu părere de rău, constat că educaţie se face ocazional. Educaţia ar trebui făcută din şcoala primară. Dacă nu începem de aici de la nivel de educaţie, discutăm de eşecuri", a arătat Stănculeanu.
Preşedintele executiv al Societăţii Naţionale de Oncologie Medicală din România, dr. Alexandru Grigorescu, a adăugat că nu toate tipurile de cancer pot fi depistate precoce.
"Nu toate cancerele pot fi depistate precoce, pentru că nu avem markeri care să ne determine să punem un diagnostic precoce. Trebuie să lucrăm cu specialiştii, cu asociaţiile de pacienţi, să stabilim un organism care să se ocupe de acest lucru. Nu ştiu cine coordonează acum lupta împotriva cancerului, să adune specialiştii şi formaţiunile guvernamentale şi nonguvernamentale să lucreze împreună", a punctat medicul.
Cancerul de sân şi cancerul pulmonar sunt cele mai răspândite forme ale maladiei în populaţia din România, indică un studiu Onco Monitor din 2014.
Acelaşi studiu a arătat că un oncolog consultă pe lună, în medie, 40 de paciente cu cancer de sân şi 20 de pacienţi cu cancer pulmonar. Aceste tipuri de cancer sunt şi cele responsabile pentru cele mai multe decese cauzate de această afecţiune.
În România, 17% din totalul deceselor survenite în urma cancerului înregistrate în rândul femeilor sunt cauzate de cancerul mamar, iar în ceea ce priveşte populaţia masculină un procent considerabil este cauzat de cancerul bronho-pulmonar, respectiv 27,3%.
Peste 70% dintre cancerele pulmonare sunt diagnosticate în stadii avansate, în timp ce 20% dintre cancerele mamare sunt depistate în stadiile II sau III. Aceeaşi situaţie este şi în cazul cancerelor de ovar, doar 15% dintre acestea fiind diagnosticate în faze incipiente.
Un diagnostic precoce poate fi determinant în lupta împotriva cancerului din punct de vedere al impactului pe care boala îl are asupra pacienţilor, cât şi la nivel social.
