Diferenţele dintre starea de sănătate a populaţiei din Europa de Est şi a celei din Europa de Vest au devenit, în ultimii 40 de ani, din ce în ce mai mari, potrivit unui colectiv de cercetare, din care fac parte oameni de ştiinţă de la Universitatea din Rotterdam, de la London School of Hygiene and Tropical Medicine şi de la The European Observatory of Health Systems and Policies, informează cotidianul german Der Standard.
Astfel, republicile din fosta Uniune Sovietică nu se pot lăuda cu succesul care se înregistrează în Europa Occidentală datorită noii politici eficiente în domeniul sănătăţii, al implementării legislaţiei antifumat şi antialcool şi al aplicării progreselor din medicină.
Cu excepţia republicilor baltice, durata de viaţă din fostele republici sovietice continuă să se afle mult în urma nivelului european: în medie cu 12 ani în cazul bărbaţilor şi cu 8 ani în cazul femeilor. O oarecare ameliorare a situaţiei legate de sănătatea populaţiei din Europa de Est a început să se înregistreze abia în anii 2000, constată un studiu publicat în revista britanică de medicină The Lancet. Autorii studiului sunt convinşi că la diferenţe atât de serioase în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei europene au dus evenimentele politice care au avut loc în regiune.
De o evaluare evident negativă a avut parte în acest studiu sistemul de sănătate sovietic. Înainte de destrămarea Uniunii Sovietice, multe sectoare din domeniul sănătăţii erau puternic subdezvoltate. De exemplu, lipsea practic orice control asupra fumatului. Un caracter extrem de inconstant avea lupta împotriva alcoolismului, se spune în raport.
În afară de aceasta, populaţia din republicile sovietice ignora în totalitate faptul că un regim alimentar cu o mare cantitate de grăsimi şi o cantitate insuficientă de legume şi fructe poate provoca serioase probleme de sănătate, inclusiv boli cronice.
După cum remarcă Der Standard, în Rusia se consumă şi la această oră „odicolon”, deoarece acesta reprezintă „alcool neimpozitat”.
