România trebuie să încurajeze luarea de măsuri în direcţia unor industrii orientate mai mult spre cercetare şi inovare, în ciuda faptului că a făcut progrese în ceea ce priveşte competitivitatea, relevă un raport al Comisiei Europene.
Bruxellesul subliniază nevoia unor eforturi suplimentare din partea României pentru a stimula cercetarea-dezvoltarea şi inovarea în sectorul privat, precizând că una din principalele provocări o constituie sprijinirea înfiinţării de companii bazate pe cunoaştere.
Raportul CE privind competitivitatea în statele din UE relevă că România este una din economiile care consumă multă energie şi că, din acest motiv, provocarea o reprezintă îmbunătăţirea eficienţei energetice şi mai amplă utilizare de energii regenerabile.
Pentru a-şi îmbunătăţi competitivitatea pe termen lung, România trebuie să creeze şi să implementeze o strategie naţională pentru industrie şi inovare cu politici şi priorităţi clare, coerente şi coordonate, reorientându-şi resursele în domenii cu avantaje comparative, se arată în raport.
CE atrage totodată atenţia că România are nevoie de o reformă eficientă a administraţiei publice. Slăbiciunile actuale limitează reformele, împiedică absorbţia fondurilor europene şi îndepărtează investitorii, relevă documentul, care subliniază nevoia îmbunătăţirii transparenţei, responsabilităţii şi independenţei.
Companiile au de asemenea nevoie de un mediu de afaceri mai bun, cu reglementări de calitate, dar şi de o mai bună infrastructură de transport şi de comunicaţii.
La nivelul UE, raportul notează că statele au înregistrat progrese importante în consolidarea sustenabilităţii industriei, îmbunătăţirea sprijinului pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi reforma administraţiei publice. Þările membre au arătat o continuă schimbare spre o economie bazată în mai mare măsură pe cunoaştere, cu o productivitate a muncii sporită şi cu muncă înalt calificată. Statele s-au angajat la reforme pentru îmbunătăţirea perspectivelor de afaceri şi întărirea competitivităţii, relevă raportul.
CE precizează că, per total, performanţa în ceea ce priveşte inovarea s-a îmbunătăţit, însă convergenţa între ţările competitive şi cele mai puţin competitive pare să fi încetinit în ultimii ani, iar prăpastia la capitolul inovare între statele membre riscă să se adâncească din cauza diferitelor moduri în care s-a răspuns la criza economică.
Noua analiză privind competitivitatea ia în considerare rezultatele industriale din statele membre în cinci domenii cheie: productivitatea, exporturile, inovarea şi sustenabilitatea, mediul de afaceri şi infrastructura, precum şi finanţele şi investiţiile.
Pe baza rezultatelor acestor indicatori, experţii Comisiei Europene au împărţit statele membre în trei grupuri principale.
Grupul „performerilor constanţi”, ale căror industrii sunt dominate de firmele avansate din punct de vedere tehnologic şi a căror forţă de muncă este înalt calificată, este format din Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia, Austria, Irlanda, Olanda, Marea Britanie, Belgia şi Franţa.
Categoria „performerilor inegali”, care au tendinţa să dea dovadă de performanţe inegale, bune după unele criterii, dar sub medie în funcţie de alte criterii, este formată din Estonia, Slovenia, Spania, Italia, Portugalia, Grecia, Malta, Cipru şi Luxemburg.
Al treilea grup este cel al statelor care încearcă să recupereze diferenţa faţă de restul ţărilor şi care se confruntă cu provocări semnificative, în contextul în care drumul lor spre industrii orientate spre cunoaştere şi competenţe este limitat de slaba capacitate de inovare şi transfer de cunoştinţe. Din acest grup fac parte Bulgaria, România, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Letonia şi Lituania.
