România se află pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, arată un studiu lansat de Organizaţia Salvaţi Copiii.
Potrivit preşedintelui executiv al organizaţiei, Gabriela Alexandrescu, în lume, un copil moare la patru secunde şi două milioane mor în prima zi de viaţă, iar 63% dintre cauzele de mortalitate ar putea fi prevenite. La nivel mondial, organizaţia şi-a propus ca în cinci ani să nu mai moară niciun copil din cauze care pot fi prevenite.
Gabriela Alexandrescu a menţionat că în 1990 erau 8.471 de decese pe an la copii, iar acum sunt 2.078, înregistrându-se o scădere. Cu toate acestea, România se menţine pe un loc fruntaş la mortalitatea infantilă, cu 9,8 decese la o mie de născuţi vii.
Singura ţară care are o valoare apropiată de a noastră este Bulgaria.
"Cele mai frecvente cauze de mortalitate la grupa zero - un an sunt cele ale aparatului respirator din cauze prenatale, la grupa 1 - 4 ani cele mai frecvente cauze de mortalitate sunt intoxicaţiile, accidentele de maşină, înecul, dar şi tumorile care apar în număr mare", a spus dr. Mihai Gafencu, vicepreşedinte al Organizaţiei Salvaţi Copii.
Medicul s-a referit la necesitatea analizării cauzelor care pot fi prevenite şi la necesitatea creşterii numărului asistenţilor comunitari, care ar trebui să fie mai implicaţi şi să colaboreze cu medicul de familie.
La rândul său, dr. Adrian Crăciun, şeful Secţiei de neonatologie de la Institutul Cantacuzino, a arătat că aproximativ 40% din sarcinile premature se datorează lipsei de supraveghere medicală.
El a accentuat că un copil născut prematur necesită îngrijiri speciale cu costuri mari. Astfel, pentru un născut de 28 de săptămâni cu o greutate de 1.000 de grame costurile ajung la 125.000 de euro, sumă greu de suportat de către stat.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Cristian Irimie, a afirmat că autorităţile urmăresc o îmbunătăţire a asistenţei medicale pentru mamă şi copil. Potrivit secretarului de stat, MS urmăreşte o îmbunătăţire a asistenţei medicale pentru mamă şi copil.
Ministerul a reluat ierarhizarea maternităţilor. Acestea sunt grupate pe grade, iar prin programul Băncii Mondiale au fost dotate cu aparatură. Se au în vedere 22 de maternităţi pentru reabilitare, acestea urmând a fi aduse la standarde europene.
Secretarul de stat a anunţat că se doreşte să se facă screening-ul pentru retinopatie, luxaţie congenitală la şold, afecţiuni renale şi se mai are în vedere ierarhizarea maternităţilor private cu cele de stat, pentru că şi ele trebuie să aibă un anume standard pe care trebuie să-l respecte.
În ceea ce priveşte mediatorii sanitari şi asistenţii comunitari aceştia au trecut din subordinea unităţilor de sănătate publică în cea a administraţiilor locale, autorităţi care însă le-au dat prea multe sarcini pe care trebuie să le îndeplinească, a mai spus Irimia.
Prof. dr. Silvia Stoicescu, preşedintele Societăţii Române de Neonatologie, a evidenţiat că 10% din nou născuţi din lume au nevoie de reanimare la naştere şi 1% are nevoie de reanimare la naştere pentru supravieţuire. El a evidenţiat că s-a schimbat structura cauzelor mortalităţii infantile.
Dacă în România interbelică principalele cauze ale mortalităţii erau malnutriţia şi boala diareică, acum se moare de boli respiratorii din cauzare prenatală.
Unul din factorii de risc pentru naşterile premature, după cum a spus prof. dr. Silvia Stoicescu, este stresul, iar mamele trebuie să aibă în atenţie acest lucru.
Organizaţia Salvaţi Copii a lansat miercuri studiul privind sănătatea reproducerii şi a nou născutului în rândul beneficiarilor programului naţional "Fiecare copil contează". Studiul s-a derulat în perioada noiembrie - decembrie 2011 cu sprijinul GlaxoSmithKline şi a Direcţiilor de Sănătate Publică şi a fost implementat în 16 localităţi defavorizate din mediul rural din judeţele Braşov, Caraş-Severin, Dâmboviţa şi Vrancea, urmând să fie extins şi în alte judeţe.
Programul "Fiecare copil contează" a avut un impact local pozitiv asupra comunităţilor de mame şi gravide din zonele selectate. Astfel, numărul de gravide care vin la control a crescut cu 10%, interesul gravidelor pentru analize a crescut cu 5%, numărul cu copii vaccinaţi a crescut cu 25%, numărul de controale medicale la copii a crescut cu 10%, gradul de menţinere a ingienei casei şi a copilului cu 15 % şi respectarea regulilor de îngrijire a copilului cu 10%. Studiul a mai evidenţiat că principala caracteristică a populaţiei studiate este aglomerarea locuinţei şi a calităţii scăzute a locuirii.
Nivelul scăzut al veniturilor limitează accesarea serviciilor medicale de specialitate în cazul femeilor gravide din populaţia studiată. Un procent de 67% din femeile gravide la momentul cercetării afirmau că nu au făcut nicio ecografie până în acel moment, 42% că nu au făcut analizele recomandate, 44% că nu au fost la niciun control ginecologic, 22% că nu au fost controlate de medicul de familie de când sunt gravide.
Aproximativ 60% dintre mamele din eşantion au născut primul copil înainte de 18 ani, iar vârsta medie a mamei la naştere este de 17 ani, cu mult sub media din populaţia generală care este de peste 26 ani. În ceea ce priveşte nivelul de trai, 45% dintre respondenţi apreciază că veniturile gospodăriei din care fac parte nu le ajung nici pentru strictul necesar.
Potrivit preşedintelui executiv al organizaţiei, Gabriela Alexandrescu, în lume, un copil moare la patru secunde şi două milioane mor în prima zi de viaţă, iar 63% dintre cauzele de mortalitate ar putea fi prevenite. La nivel mondial, organizaţia şi-a propus ca în cinci ani să nu mai moară niciun copil din cauze care pot fi prevenite.
Gabriela Alexandrescu a menţionat că în 1990 erau 8.471 de decese pe an la copii, iar acum sunt 2.078, înregistrându-se o scădere. Cu toate acestea, România se menţine pe un loc fruntaş la mortalitatea infantilă, cu 9,8 decese la o mie de născuţi vii.
Singura ţară care are o valoare apropiată de a noastră este Bulgaria.
"Cele mai frecvente cauze de mortalitate la grupa zero - un an sunt cele ale aparatului respirator din cauze prenatale, la grupa 1 - 4 ani cele mai frecvente cauze de mortalitate sunt intoxicaţiile, accidentele de maşină, înecul, dar şi tumorile care apar în număr mare", a spus dr. Mihai Gafencu, vicepreşedinte al Organizaţiei Salvaţi Copii.
Medicul s-a referit la necesitatea analizării cauzelor care pot fi prevenite şi la necesitatea creşterii numărului asistenţilor comunitari, care ar trebui să fie mai implicaţi şi să colaboreze cu medicul de familie.
La rândul său, dr. Adrian Crăciun, şeful Secţiei de neonatologie de la Institutul Cantacuzino, a arătat că aproximativ 40% din sarcinile premature se datorează lipsei de supraveghere medicală.
El a accentuat că un copil născut prematur necesită îngrijiri speciale cu costuri mari. Astfel, pentru un născut de 28 de săptămâni cu o greutate de 1.000 de grame costurile ajung la 125.000 de euro, sumă greu de suportat de către stat.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Cristian Irimie, a afirmat că autorităţile urmăresc o îmbunătăţire a asistenţei medicale pentru mamă şi copil. Potrivit secretarului de stat, MS urmăreşte o îmbunătăţire a asistenţei medicale pentru mamă şi copil.
Ministerul a reluat ierarhizarea maternităţilor. Acestea sunt grupate pe grade, iar prin programul Băncii Mondiale au fost dotate cu aparatură. Se au în vedere 22 de maternităţi pentru reabilitare, acestea urmând a fi aduse la standarde europene.
Secretarul de stat a anunţat că se doreşte să se facă screening-ul pentru retinopatie, luxaţie congenitală la şold, afecţiuni renale şi se mai are în vedere ierarhizarea maternităţilor private cu cele de stat, pentru că şi ele trebuie să aibă un anume standard pe care trebuie să-l respecte.
În ceea ce priveşte mediatorii sanitari şi asistenţii comunitari aceştia au trecut din subordinea unităţilor de sănătate publică în cea a administraţiilor locale, autorităţi care însă le-au dat prea multe sarcini pe care trebuie să le îndeplinească, a mai spus Irimia.
Prof. dr. Silvia Stoicescu, preşedintele Societăţii Române de Neonatologie, a evidenţiat că 10% din nou născuţi din lume au nevoie de reanimare la naştere şi 1% are nevoie de reanimare la naştere pentru supravieţuire. El a evidenţiat că s-a schimbat structura cauzelor mortalităţii infantile.
Dacă în România interbelică principalele cauze ale mortalităţii erau malnutriţia şi boala diareică, acum se moare de boli respiratorii din cauzare prenatală.
Unul din factorii de risc pentru naşterile premature, după cum a spus prof. dr. Silvia Stoicescu, este stresul, iar mamele trebuie să aibă în atenţie acest lucru.
Organizaţia Salvaţi Copii a lansat miercuri studiul privind sănătatea reproducerii şi a nou născutului în rândul beneficiarilor programului naţional "Fiecare copil contează". Studiul s-a derulat în perioada noiembrie - decembrie 2011 cu sprijinul GlaxoSmithKline şi a Direcţiilor de Sănătate Publică şi a fost implementat în 16 localităţi defavorizate din mediul rural din judeţele Braşov, Caraş-Severin, Dâmboviţa şi Vrancea, urmând să fie extins şi în alte judeţe.
Programul "Fiecare copil contează" a avut un impact local pozitiv asupra comunităţilor de mame şi gravide din zonele selectate. Astfel, numărul de gravide care vin la control a crescut cu 10%, interesul gravidelor pentru analize a crescut cu 5%, numărul cu copii vaccinaţi a crescut cu 25%, numărul de controale medicale la copii a crescut cu 10%, gradul de menţinere a ingienei casei şi a copilului cu 15 % şi respectarea regulilor de îngrijire a copilului cu 10%. Studiul a mai evidenţiat că principala caracteristică a populaţiei studiate este aglomerarea locuinţei şi a calităţii scăzute a locuirii.
Nivelul scăzut al veniturilor limitează accesarea serviciilor medicale de specialitate în cazul femeilor gravide din populaţia studiată. Un procent de 67% din femeile gravide la momentul cercetării afirmau că nu au făcut nicio ecografie până în acel moment, 42% că nu au făcut analizele recomandate, 44% că nu au fost la niciun control ginecologic, 22% că nu au fost controlate de medicul de familie de când sunt gravide.
Aproximativ 60% dintre mamele din eşantion au născut primul copil înainte de 18 ani, iar vârsta medie a mamei la naştere este de 17 ani, cu mult sub media din populaţia generală care este de peste 26 ani. În ceea ce priveşte nivelul de trai, 45% dintre respondenţi apreciază că veniturile gospodăriei din care fac parte nu le ajung nici pentru strictul necesar.
