Anumite poziţii de odihnă, precum statul pe vine sau în genunchi, pot fi mai bune pentru sănătate deoarece implică utilizarea mai multor muşchi în comparaţie cu statul pe scaun, conform unui studiu citat recent de Press Association, informează Agerpres.
Concluziile studiului se bazează pe analiza unor date prelevate de la persoane din cadrul unei populaţii de vânători-culegători din Tanzania, care au purtat dispozitive pentru monitorizarea activităţii fizice şi a perioadelor de odihnă.
O echipă de antropologi din Statele Unite a descoperit că, în ciuda faptului că aceste persoane sunt sedentare timp de aproape zece ore pe zi, echivalentul duratei unei zile de muncă la birou, populaţia Hazda nu prezenta indicii ale bolilor cronice asociate cu perioade lungi de sedentarism. Cercetătorii estimează că acest lucru se datorează ''posturilor de odihnă activă'' practicate în cadrul tribului.
''În ciuda lungilor perioade de inactivitate, una dintre diferenţele majore pe care le-am observat este aceea că membrii populaţiei Hazda se odihnesc de obicei în poziţii care solicită musculatura pentru menţinerea nivelurilor uşoare de activitate fizică - fie în poziţie ghemuită, fie în genunchi'', a explicat doctor David Raichlen, profesor de ştiinţe biologice la Universitatea California de Sud, autor principal al studiului.
Perioadele prelungite de stat pe scaun au fost asociate cu o creştere a riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare şi deces însă, potrivit cercetătorilor, acest lucru contravine aspectului evoluţionist, care favorizează strategii pentru conservarea energiei.
Brian Wood, antropolog la Universitatea din California, unul dintre autorii studiului, a precizat: ''Preferinţele şi comportamentele pentru conservarea energiei au fost cheia succesului pentru evoluţia speciilor. Însă când mediile se schimbă rapid, aceste preferinţe pot duce la rezultate nu la fel de benefice. Sedentarismul prelungit este un exemplu în acest sens''.
Pentru a afla mai multe, cercetătorii au analizat informaţii prelevate de la douăzeci şi opt de adulţi din cadrul populaţiei Hadza care au purtat dispozitive, cunoscute sub numele de accelerometre, timp de opt zile şi le-au comparat cu date din cadrul studiilor anterioare, care au evaluat sedentarismul în cadrul populaţiilor moderne active.
Ei au descoperit că subiecţii testaţi aveau niveluri ridicate de activitate fizică puţin peste o oră pe zi, iar perioada sedentară era de nouă până la zece ore pe zi. Totuşi, în ciuda faptului că stăteau în poziţii de odihnă perioade lungi de timp, membrii populaţiei Hazda nu prezentau indicii ale afecţiunilor asociate unui stil de viaţă sedentar.
Oamenii de ştiinţă susţin că acest lucru se datorează posturilor adoptate în mod obişnuit de populaţia Hazda, pe vine sau în genunchi, care implică mai multă activitate musculară în comparaţie cu statul pe scaun. Ei cred că aceste posturi de odihnă activă ar putea ajuta ''la protejarea oamenilor de efectele nocive ale sedentarismului''.
''Statul pe canapea - sau chiar pe un scaun de birou - necesită mai puţină activitate musculară decât ghemuit sau îngenuncheat. Deoarece nivelurile uşoare de activitate musculară necesită combustibil - ceea ce presupune, în general, arderea grăsimilor - e posibil ca poziţiile ghemuit şi îngenunchiat să nu fie la fel de nocive ca statul pe scaun'', a subliniat Raichlen.
Studiul a fost publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences (Pnas).
