Grija faţă de propria persoană ar putea fi cea mai bună strategie pe termen lung împotriva demenţei, o problemă de sănătate din ce în ce mai prezentă la nivel mondial, conform unui nou raport, citat de Press Association, potrivit Agerpres.
La nivel mondial, aproximativ 50 de milioane de persoane sunt afectate de demenţă, o problemă de sănătate pentru care sunt cheltuite anual 818 miliarde de dolari, sumă ce s-ar putea tripla până în 2050, conform cercetătorilor din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
În încercarea de a atenua problema demenţei şi a declinului cognitiv, OMS a elaborat un set de linii de directoare asociate stării generale de sănătate considerate cele mai eficiente pentru reducerea riscurilor.
O analiză de amploare a dovezilor existente a condus la concluzia că vârsta înaintată reprezintă cel mai important factor de risc pentru demenţă, însă această afecţiune nu este o consecinţă inevitabilă a acesteia.
Anumiţi factori asociaţi stilului de viaţă, precum sedentarismul, fumatul, alimentaţia nesănătoasă şi consumul exagerat de alcool, cresc în mod semnificativ incidenţa bolii.
S-a constatat de asemenea că alte afecţiuni, precum diabetul, hipertensiunea, hipercolesterolemia, obezitatea şi depresia, joacă un rol în declinul cognitiv şi în dezvoltarea demenţei.
Analizarea rezultatelor cercetărilor anterioare a identificat totodată o asociere între izolarea socială, lipsa de activitate cognitivă şi pierderea auzului şi această afecţiune.
Liniile directoare publicate de OMS vizează nivelul de risc a doisprezece factori ce contribuie la declinul cognitiv şi demenţă şi abordează totodată beneficiile potenţiale ale eliminării acestora.
Deşi unii factori indică o puternică asociere cu demenţa, cum ar fi spre exemplu depresia şi scăderea acuităţii auditive, nu există suficiente dovezi care să susţină că tratarea acestora ar putea duce la prevenirea sau încetinirea bolii.
Alimentaţia sănătoasă este la rândul său asociată cu o mai bună sănătate cognitivă, adoptarea dietei mediteraneene dovedindu-se cea mai eficientă în acest sens.
Nu s-a evidenţiat însă nicio aparentă relaţie pozitivă între suplimentele administrate în mod obişnuit şi reducerea riscului de demenţă, iar în unele cazuri astfel de produse, cum ar fi cele pe bază de proteine, pot avea efecte adverse.
OMS a precizat că va continua să colecteze periodic date din 80 de ţări pentru evaluarea utilităţii şi impactului acestor linii directoare.
