Imunoterapiile, considerate o descoperire revoluţionară în tratamentele împotriva cancerului pulmonar, nu au fost incluse pe lista de "medicamente esenţiale" redactată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a fost actualizată recent, informează Reuters, potrivit Agerpres.
Lista, ce include tratamente pe care OMS le consideră standarde globale ce ar trebui să fie disponibile peste tot în lume, are scopul de a ajuta guvernele să facă cele mai bune alegeri pentru sistemelor lor de sănătate.
OMS a adăugat recent 28 de noi medicamente pe această listă actualizată, însă a respins Keytruda de la laboratorul Merck, Opdivo de la Bristol-Myers Squibb şi Tecentriq de la Roche, medicamente dezvoltate împotriva cancerului pulmonar cu celule non-mici, deşi acestea au înregistrat împreună vânzări de miliarde de dolari în ultimii ani.
"Comitetul consideră că locul lor în terapiile administrate împotriva acestei boli este încă în evoluţie şi că mai multe date şi perioade mai îndelungate de monitorizare sunt necesare, pentru a demonstra mai bine estimările legate de amplitudinea reală a beneficiilor generate de ele", se afirmă într-un comunicat al OMS.
OMS a recomandat totuşi Keytruda şi Opdivo, cunoscute şi sub denumirile de Pembrolizumab şi Nivolumab, pentru stadiile avansate de melanom, spunând că aceste medicamente au demonstrat o îmbunătăţire a ratelor de supravieţuire cu 50% pentru o boală considerată până de curând incurabilă.
Nicola Magrini, secretarul comitetului de experţi din cadrul OMS pentru selectarea şi utilizarea medicamentelor esenţiale, a dezvăluit că 65 de medicamente au fost propuse spre a fi incluse pe această listă şi că aproximativ o treime dintre ele au fost respinse.
Actualizarea listei din 2019 are la bază beneficiile de sănătate disponibile graţie unor noi cercetări şi unor noi invenţii medicale. Nicola Magrini a precizat că în mod obişnuit este nevoie de doi ani pentru ca recomandările OMS să fie implementate în sistemele naţionale de sănătate.
Reprezentanţii laboratorului Roche nu au dorit deocamdată să facă declaraţii legate de omisiunea ce vizează medicamentul său Tecentriq.
Un alt medicament produs de Roche, Ocrevus, creat împotriva sclerozei multiple şi care generează 2,4 miliarde de dolari pe an, a ratat la rândul său includerea pe această listă, alături de "rivalii" săi ce vizează aceeaşi boală - Gilenya, produs de Novartis, şi Acetatul de glatiramer, numele generic al medicamentului Copaxon, produs de Teva.
OMS a ajuns la concluzia că ele nu prezintă o superioritate clară în comparaţie cu alte opţiuni, atunci când se ţine cont de anumiţi factori, inclusiv de accesibilitate. Ocrevus costă 65.000 de dolari anual, în timp ce Gilenya are un preţ de listă pe piaţa americană de aproximativ 100.000 de dolari.
Un alt candidat respins de OMS a fost Metifenidatul, comercializat sub denumirea de Ritalin şi administrat pentru tulburare hiperchinetică cu deficit de atenţie (ADHD), despre care Nicola Magrini a spus că a furnizat "date neconvingătoare de eficienţă în privinţa beneficiilor pe termen lung".
În schimb, printre medicamentele incluse pe listă se află anticoagulanţi pentru prevenirea accidentelor vasculare cebrale (AVC) şi tratarea trombozei venoase profunde, oferind astfel o alternativă la Warfarin, a cărui nevoie de monitorizare regulată se poate dovedi problematică în ţările sărace.
Un alt medicament inclus a fost Carbetocina, administrat pentru hemoragie post-partum, fiind considerat un analog pentru Oxitocină şi care nu impune nevoia de refrigerare, ca în cazul Oxitocinei.
Un medicament-blockbuster, Humira (cunoscut şi sub denumirea de Adalimumab), produs de AbbVie şi care are deja o piaţă de 19 miliarde de dolari pe an, dar şi emergentele copii biosimilare ale acestui medicament - cel mai bine vândut din lume -, au fost adăugate pe lista OMS, fiind prescrise împotriva artritei reumatoide şi a afecţiunilor inflamatorii.
Deşi Adalimumab este costisitor, comitetul din cadrul OMS a ajuns la concluzia că "disponibilitatea în creştere a produselor biosimilare ar putea să ducă la o competiţie de piaţă mai puternică şi la preţuri mai reduse".
OMS a inclus, de asemenea, un vaccin împotriva febrei denga, creat pentru a fi utilizat în cadrul unor populaţii cu risc înalt.
Vaccinul, produs de Sanofi şi denumit Dengvaxia, poate să crească riscul de febră denga severă la copiii care nu au fost expuşi la virus şi se află în centrul unor dezbateri medicale în Filipine, unde Departamentul de Justiţie a anunţat că reprezintă cauza probabilă pentru 10 decese.
Compania Sanofi a declarat în mod repetat că vaccinul Dengvaxia este sigur şi eficient.
