Statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au adoptat luni, prin consens, o rezoluţie privind oprirea răspândirii obezităţii în lume până în 2020, care include reducerea aportului de sare în alimentaţie cu 30%, creşterea activităţii fizice cu 10% sau taxarea produselor alimentare dăunătoare sănătăţii, relatează AFP.
Rezoluţia stabileşte un plan de acţiune împotriva maladiilor netransmisibile (boli cardiovasculare, cancer, boli respiratorii cronice şi diabet), prin diminuarea unei serii de factori de risc precum obezitatea.
„Costul lipsei de acţiune depăşeşte cu mult costul măsurilor”, subliniază planul de acţiuni al OMS, explicând că excesul de greutate şi obezitatea reprezintă al cincilea cel mai important factor de risc pentru deces la nivel mondial şi că cel puţin 2,8 milioane de adulţi mor în fiecare an din această cauză.
„Adoptarea planului de acţiune este extrem de importantă în lupta împotriva uneia din cele mai devastatoare crize sanitare de la ora actuală”, a declarat pentru agenţia franceză de presă John Stewart, un responsabil al organizaţiei Corporate Accountability International. Potrivit acestuia, marile companii din sectorul alimentar obţin „profituri din producţia de alimente prea dulci, prea grase sau prea sărate”.
Planul de acţiune al OMS face apel, de asemenea, la aceste companii să coopereze şi să propună statelor membre o serie de obiective voluntare.
„Lupta împotriva obezităţii reprezintă o prioritate, unul din cei mai importanţi factori în lupta împotriva bolilor netransmisibile”, a declarat directorul departamentului de nutriţie pentru sănătate şi dezvoltare al OMS, Francesco Branca.
Lupta împotriva obezităţii se află însă la început, subliniază Branca, iar rezultatele pozitive înregistrate în Marea Britanie, Franţa sau Singapore demonstrează că doar o combinaţie de acţiuni poate facilita lupta împotriva obezităţii, în contextul în care numărul de cazuri de obezitate la scară mondială s-a dublat între 1980 şi 2008.
Pentru a diminua acest factor de risc, OMS propune o serie de măsuri, invitând ţările să elimine acizii graşi industriali din alimente, să promoveze afişarea informaţiilor nutriţionale pe etichetele acestora, să diminueze procentul de zahăr şi sare din alimente şi de zahăr din băuturile răcoritoare sau să reducă mărimea porţiilor. Planul de acţiune mai recomandă şi creşterea „accesibilităţii financiare şi a consumului de fructe şi legume”.
Organizaţia cu sediul la Geneva recomandă, acolo unde acest lucru este justificat, implementarea unor taxe suplimentare pentru alimentele care dăunează sănătăţii şi interzicerea reclamelor care le promovează în locurile unde sunt prezenţi copii, precum şcolile.
Ultimele date ale OMS indică faptul că cel puţin un adult din trei în lume suferă de exces de greutate, iar aproape unul din zece este obez. În acelaşi timp, 40 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani au o greutate excesivă, o problemă în creştere în special în ţările cu venituri mici şi medii, a explicat pentru France Presse un alt responsabil al organizaţiei, Godfrey Xuereb.
La rândul lor, liderii industriei alimentare au aprobat, în mare parte, planul OMS. „Punem deja în aplicare din 2004 acţiunile recomandate în plan precum reformularea reţetelor produselor, educaţia nutriţională şi restricţiile globale privind reclamele la produse prea grase, dulci sau sărate destinate copiilor”, a declarat Jane Reid, din partea Alianţei Internaţionale a Producătorilor de Alimente şi Băuturi.
Însă această organizaţie, care reprezintă unsprezece din cele mai mari companii din sector, între care Coca-Cola, Kellog's, McDonalds, Nestlé, Pepsico şi Unilever, precum şi organizaţia Food Drink Europe, care reprezintă cele mai mari firme din industria alimentară la nivel european, respinge ideea privind taxarea anumitor alimente, încheie AFP.
