O genă care decide momentul în care sistemul imunitar trebuie să se activeze, pentru ca organismul să înceapă să lupte contra infecţiilor, şi care ar putea controla virusul HIV, hepatita şi tuberculoza, a fost descoperită de oamenii de ştiinţă australieni. Această genă, denumită Arih2, este esenţială pentru supravieţuirea embrionului. Cercetătorii au descoperit faptul că ea controlează funcţionarea sistemului imunitar, luând decizii de o importanţă critică, precum stabilirea momentului cel mai oportun pentru activarea sistemului imunitar, ca acesta să reacţioneze la o infecţie din organism, informează dailymail.co.uk.
Descoperirea ar putea fi folosită pentru punerea la punct a noi tratamente contra infecţiilor care "copleşesc" sistemul imunitar, precum cele cu HIV, sau a altor maladii care cauzează inflamaţii cronice, precum artrita reumatoidă.
Gena a fost descoperită în celule dendritice de o echipă de cercetători de la Walter and Eliza Hall Institute din Australia. Aceste celule acţionează ca un sistem de atenţionare timpurie, care dă "alarma" dacă detectează organisme străine în corp. "Gena Arih2 este responsabilă cu cea mai importantă şi fundamentală decizie pe care sistemul imunitar trebuie să o ia - dacă o reacţie imunitară trebuie iniţiată şi avansată sau dacă sistemul imunitar trebuie oprit, pentru a evita dezvoltarea unei inflamaţii cronice sau autoimunitare", a explicat medicul Marc Pellegrini, coordonatorul acestui studiu. "Dacă este luată decizia greşită, organismul va sucomba fie din cauza infecţiei, fie din cauza autoimunităţii", a adăugat el.
Deşi sistemul imunitar funcţionează bine împotriva multor infecţii, anumite organisme şi-au dezvoltat mecanisme speciale pentru a scăpa sau pentru a contraataca sistemul imunitar, graţie cărora reuşesc să rămână în corp. "Pe parcursul evoluţiei, anumite organisme şi-au creat mecanisme prin care obosesc până la epuizare sistemul nostru imunitar, până când acesta se opreşte singur. Aşa se întâmplă în cazul infecţiei cu HIV, cu virusul hepatic şi cu cel al tuberculozei", a spus profesorul australian. "Aceste organisme contrează reacţia imunitară - obosind celulele T care sunt stimulate din nou şi din nou de către infecţie până când devin epuizate sau până paralizează. Graţie acestei descoperiri noi, vom putea să blocăm acele mecanisme şi să revigorăm reacţia imunitară temporar pentru a stimula sistemul imunitar şi pentru a distruge acele infecţii", a adăugat medicul Marc Pellegrini.
Potrivit cercetătorilor australieni, Arih2 are o structură unică, care îi permite să devină un excelent purtător al unor medicamente şi substanţe terapeutice, care să vizeze în mod direct bacteriile sau virusurile, fără să afecteze celelalte proteine din corp şi fără să cauzeze efecte secundare.
Studiul a fost realizat cu sprijinul National Health and Medical Research Council of Australia şi al guvernului statului australian Victoria.
