Creşterea graduală a dozei dintr-un medicament experimental împotriva maladiei Alzheimer, produs de compania Biogen Inc, are ca efect reducerea acumulărilor de plăci senile şi a riscului de edem cerebral, conform rezultatelor unui studiu derulat timp de 12 luni pe un număr mic de pacienţi umani, informează vineri Reuters.
Medicamentul denumit "aducanumab" a fost testat cu rezultate pozitive pe un grup de 31 de pacienţi cu Alzheimer incipient sau cu forme mai puţin severe, care au primit fie doze crescute treptat, fie doze mari fixe şi respectiv un placebo, în prima etapă a testelor pe subiecţi umani.
"Rezultatele obţinute ni se par solide, aduc mai multă încredere în program-ul de testare şi confirmă viabilitatea regimului de titrare (al medicamentului)", a susţinut analistul John Scotti de la Evercore ISI. Orice medicament eficient împotriva Alzheimerului are potenţialul de a aduce vânzări anuale de ordinul miliardelor de dolari.
Anul trecut compania Biogen a început faza a treia a testării produsului aducanumab, folosind doze titrate, însă vor mai trece câţiva ani până la obţinerea rezultatelor finale, conform Samanthei Budd Haeberlein, vicepreşedinte al companiei.
Aducanumab acţionează prin îndepărtarea plăcilor cerebrale din beta-amiloid. Alte companii au încercat de asemenea să dezvolte medicamente care să blocheze acumulările de plăci de amiloid, însă nu au reuşit să încetinească în mod semnificativ declinul cognitiv al pacienţilor, iar în unele cazuri au fost semnalate riscuri crescute de producere a unor edeme cerebrale.
Un alt medicament experimental, solanezumab (produs de compania Eli Lilly & Co.), conceput să absoarbă proteinele de beta-amiloid direct din fluxul sanguin al pacienţilor, s-a dovedit un eşec. Nereuşitele în acest domeniu au ridicat întrebări dacă plăcile de amiloid trebuie să rămână ţintele predilecte pentru tratamentele împotriva acestei boli necruţătoare care afectează din ce în ce mai mulţi oameni care ajung la senectute în condiţiile creşterii speranţei de viaţă.
Unii experţi în domeniu sunt de părere că această abordare ar putea fi eficientă în stadiile incipiente ale bolii (stadii foarte dificil de depistat), iar odată ce plăcile de amiloid sunt formate în creier şi-ar pierde foarte mult din eficienţă.
