formă de migrenă. Descoperirea confirmă ereditatea acestei boli, scrie Lexpress.fr.
Cercetători europeni şi australieni au depistat patru noi gene asociate cu cea mai răspândită formă de migrenă, subliniind caracterul ereditar al acesteia, arată un studiu apărut în publicaţia 'Nature Genetics'. Variantele genetice au fost detectate în genomul a 4.800 de persoane care suferă de migrenă 'fără aură' (fără semne neurologice care preced migrena: tulburări vizuale, de exemplu). Trei sferturi din crizele de migrenă iau această formă. Variaţiile genetice au lipsit în grupul-martor de 7.000 de persoane sănătoase, fără această boală, arată cercetătorii.
O femeie din şase şi un bărbat din opt sunt afectaţi de migrenă. Studiul confirmă de altfel existenţa altor două gene de predispoziţie dintr-un grup de trei, identificate într-o cercetare anterioară.
Noile gene descoperite susţin argumentele conform cărora disfuncţiile moleculelor care au rolul de a transmite semnale între celulele nervoase din creier contribuie la apariţia migrenelor, afirmă cercetătorii. În plus, două din gene întăresc ipoteza unui posibil rol al vaselor sanguine, reflectat în perturbări ale fluxului sanguin.
Migrena, care afectează o femeie din şase şi un bărbat din opt, este şi o cauză majoră a absenteismului de la serviciu.
Cercetători europeni şi australieni au depistat patru noi gene asociate cu cea mai răspândită formă de migrenă, subliniind caracterul ereditar al acesteia, arată un studiu apărut în publicaţia 'Nature Genetics'. Variantele genetice au fost detectate în genomul a 4.800 de persoane care suferă de migrenă 'fără aură' (fără semne neurologice care preced migrena: tulburări vizuale, de exemplu). Trei sferturi din crizele de migrenă iau această formă. Variaţiile genetice au lipsit în grupul-martor de 7.000 de persoane sănătoase, fără această boală, arată cercetătorii.
O femeie din şase şi un bărbat din opt sunt afectaţi de migrenă. Studiul confirmă de altfel existenţa altor două gene de predispoziţie dintr-un grup de trei, identificate într-o cercetare anterioară.
Noile gene descoperite susţin argumentele conform cărora disfuncţiile moleculelor care au rolul de a transmite semnale între celulele nervoase din creier contribuie la apariţia migrenelor, afirmă cercetătorii. În plus, două din gene întăresc ipoteza unui posibil rol al vaselor sanguine, reflectat în perturbări ale fluxului sanguin.
Migrena, care afectează o femeie din şase şi un bărbat din opt, este şi o cauză majoră a absenteismului de la serviciu.
