04 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Fructe de goji sau, cum se zice la noi, cătina de gard
Fructe de goji sau, cum se zice la noi, cătina de gard

Acest fruct magic, goji, numit şi fructul longevităţii, consumat de celebrităţi, precum Christina Aguilera, Gisele Bundchen şi Salma Hayek, a devenit în ultima perioadă noul secret al sănătăţii vârstnicilor iar popularitatea lui a cunoscut o binemeritată creştere, datorită multiplelor beneficii aduse corpului uman.
Goji este un fruct asiatic de culoare roşie originar din Himalaya, ce datează din anii 800, produs de o specie de arbuşti din familia Solanacee (care include printre altele roşiile şi vinetele). Goji înfloreşte începând din luna iunie şi fructifică începând cu luna august, având perioade când are şi flori şi fructe. Fructele sunt mici (1-2 cm lungime) alungite, dulci şi pline cu seminţe în interior. La noi, este cunoscut sub denumirea de cătina de gard.
Goji a reprezentat un pilon important al medicinei tradiţionale chineze. Recent, oamenii de ştiinţă au descoperit că fructul de goji este unul dintre cele mai bogate în nutrienţi.
Aceste fructe au în compoziţia lor 21 de minerale, printre care fier, magneziu, potasiu, calciu, fosfor sau seleniu, 18 aminoacizi şi 8 substanţe esenţiale vieţii. De asemenea, conţine vitamina C în cantităţi foarte mari (de 400 de ori mai mult decât în portocale) şi vitaminele B1, B2, B6 sau vitamina B12. O altă vitamină este vitamina E, destul de rar întâlnită în alimente, şi extrem de benefică. Mai conţine polizaharide şi monozaharide, acizi graşi nesaturaţi, inclusiv acid linoleic, acid alfa-linolenic, acid beta-sitosterol şi alţi fitosteroli.
Fructele de goji pot fi consumate ca atare, gătite sau uscate (precum stafidele), dar şi sub formă de ceai, sucuri sau băuturi medicinale. Pentru obţinerea maximă de beneficii, se recomandă consumarea întregului fruct.
În medicina tradiţională sunt folosite, de mult timp, pentru îmbunătăţirea vederii, prevenirea diabetului, a hipertensiunii arteriale. Este cunoscut că goji îmbunătăţeşte circulaţia, întăreşte funcţia inimii, întârzie instalarea senzaţiei de oboseală şi creşte vitalitatea.
Conţinutul mare de vitamina C ajută la creşterea şi repararea tuturor ţesuturilor umane, vindecarea rănilor, menţinerea sănătăţii cartilajelor, oaselor şi dinţilor. Prin conţinutul de zinc, ajută în reglarea apetitului, gustului şi mirosului, controlul stresului, creşterea şi dezvoltarea normală, sănătatea funcţiilor de reproducere feminine şi masculine.
Goji susţine sistemul imunitar prin promovarea dezvoltării bacteriilor prietenoase ale sistemului gastrointestinal prin combinaţia de fibre şi polizaharide naturale.
Nutrienţii din fructele goji ajută la scăderea în greutate prin diminuarea apetitului. Indexul glicemic al acestor fructe, pe o scară de până la 100, este 29. Prin conţinutul de fibre (21%) controlează glucoza şi apetitul. Goji reprezintă şi o bună sursă de crom, mineral care controlează nivelul glucozei. Pe lângă aceasta, cromul ajută şi la conservarea masei musculare în perioada de scădere în greutate.
Stresul joacă un rol primordial în formarea depozitelor de grăsime. Goji ajută la eliberarea organismului de stres, previne şi combate efectele ce duc la creşterea în greutate.
În Asia, fructul este utilizat în mod tradiţional pentru tratarea alergiilor. Cercetătorii chinezi au constatat ca fructul reduce anticorpii care generează răspunsul la alergen. Totodată, polizaharidele reinstalează funcţiile normale ale sistemului imunitar.
Conform legendelor, consumul de goji asigură longevitate şi tinereţe. Testele de laborator au demonstrat că antioxidanţii prezenţi în fruct anihilează efectele radicalilor liberi, prevenind bolile şi îmbătrânirea. Goji hrăneşte în profunzime tenul, fortifică procesele de apărare a pielii împotriva radicalilor liberi.Cantitatea crescută de antioxidanţi din fructele de goji ajută la împiedicarea îmbătrânirii premature a pielii. Betacarotenul din goji şi poate combate cu succes petele de pe piele, acneea şi accelerează procesul de vindecare a dermatitelor.
Goji se remarcă prin conţinutul crescut de antioxidanţi, în special carotenoide, care au capacitatea de a reduce riscul de degenerescenţă maculară.
Aceşti antioxidanţi protejează organismul de stresul oxidativ, reduce oboseala şi întăreşte capacitatea de protecţie a organismului în faţa agenţilor nocivi, scăzând astfel riscul de cancer. Fructele goji conţin germaniu, mineral considerat a avea proprietăţi anti-cancerigene. Studiile desfăşurate în China demonstrează că fructele goji inhibă unele mutaţii genetice care conduc la cancer şi au proprietăţi anti-tumorale. În plus, goji ar putea ajuta la combaterea efectelor adverse ale chimioterapiei şi tratamentului cu radiaţii al cancerului.
Combinaţia echilibrată de minerale esenţiale din goji este necesară metabolizării proteinelor: calciu, crom, fier, magneziu, fosfor, potasiu, seleniu, sodiu şi zinc.
Goji conţine doi nutrienţi necesari unui somn sănătos. Vitamina B care îmbunătăţeşte dispoziţia, ameliorează depresia şi creşte nivelul de energie şi magneziu, care reduce timpul necesar adormirii şi îmbunătăţeşte calitatea somnului. Complexul de vitamina B din goji are un efect benefic şi asupra sănătăţii cardiovasculare şi a menţinerii sănătăţii glandei tiroide.
Este contraindicat consumul de goji în perioada de tratament pentru subţierea sângelui, deoarece aceste fructe pot anula efectul medicamentelor. De asemenea, nu sunt recomandate în caz de alergii la polen. Nu este recomandat persoanelor cu afecţiuni renale să consume cantităţi mari de goji, deoarece aceste fructe conţin cantităţi destul de mari de oxalaţi, care împiedică absorbţia calciului în oase şi favorizează formarea pietrelor la rinichi.


Articole înrudite