Echipa de la universităţile din Granada şi Las Palmas (Gran Canaria) nu spune că mâncarea nu prea echilibrată servită la fast-food declanşează depresia, scrie passionsante.be. Cercetătorii au observat însă că persoanele care merg des la astfel de unităţi sunt mult mai expuse riscului de depresie. Până să ajungă la această concluzie, specialiştii au studiat câteva luni circa 9.000 de adulţi. Le-au comparat obiceiurile alimentare, identificând astfel „factorul fast-food”. Ei au pus în evidenţă o relaţie „doză-răspuns” (cu cât oamenii merg mai des la fast-food, cu atât riscul este mai ridicat), dar legătura este evidentă chiar şi în cazul unui consum moderat de produse fast-food.
Pentru a înţelege mai bine această legătură, trebuie luate în considerare trei elemente. Mai întâi, amatorii de fast-food sunt şi cei care au, în general, un mod de viaţă mai puţin sănătos, mai sedentar, cu mai mult fumat, cu un ritm de viaţă mai prost structurat (situaţie mai evidentă în rândul celibatarilor) şi cele mai rele obiceiuri alimentare - puţine fructe, legume, peşte şi ulei de măsline.
Al doilea element, legat de primul, este că nutrienţii din alimentele „sănătoase” (ca cele din regimul mediteranean) ar juca un rol preventiv împotriva depresiei. În sfârşit, al treilea este să se stabilească dacă, şi în ce măsură, produsele fast-food contribuie la dezvoltarea unor tulburări depresive.
În orice caz, ţinând seama de marea popularitate a acestui fel de a mânca în societatea contemporană (se cunosc deja efectele asupra greutăţii şi a sistemului cardiovascular), este un câmp de cercetare foarte întins, încheie passionsante.be.
Pentru a înţelege mai bine această legătură, trebuie luate în considerare trei elemente. Mai întâi, amatorii de fast-food sunt şi cei care au, în general, un mod de viaţă mai puţin sănătos, mai sedentar, cu mai mult fumat, cu un ritm de viaţă mai prost structurat (situaţie mai evidentă în rândul celibatarilor) şi cele mai rele obiceiuri alimentare - puţine fructe, legume, peşte şi ulei de măsline.
Al doilea element, legat de primul, este că nutrienţii din alimentele „sănătoase” (ca cele din regimul mediteranean) ar juca un rol preventiv împotriva depresiei. În sfârşit, al treilea este să se stabilească dacă, şi în ce măsură, produsele fast-food contribuie la dezvoltarea unor tulburări depresive.
În orice caz, ţinând seama de marea popularitate a acestui fel de a mânca în societatea contemporană (se cunosc deja efectele asupra greutăţii şi a sistemului cardiovascular), este un câmp de cercetare foarte întins, încheie passionsante.be.
