Antrenamentele scurte şi intense, de tip interval, şi cele mai lungi, dar de intensitate moderată, sunt cele mai bune, atât pentru sănătatea inimii cât şi a creierului, conform unui studiu publicat joi de cercetători de la Universitatea din Australia de Sud, citat de Xinhua, informează Agerpres. În schimb, antrenamentele intense şi practicate timp îndelungat fără schimbarea ritmului conduc la creşterea nivelului de cortizol, supranumit hormonul stresului, şi anulează efectele pozitive.
Cercetătorii australieni au monitorizat creierele a 128 de subiecţi care au efectuat exerciţii fizice pe biciclete staţionare şi benzi de alergare, în sesiuni variind de la cele de intensitate redusă şi continue până la cele de mare intensitate şi scurte, tip interval.
Autoarea principală a studiului, Ashleigh Smith, a precizat într-un comunicat că cele mai semnificative schimbări în ceea ce priveşte neuroplasticitatea au fost observate la subiecţii care au efectuat sesiuni de exerciţii intense de tip interval, de câte 20 de minute, sau de 25 de minute, de intensitate moderată.
''Cunoaştem deja că practicarea regulată a exerciţiilor aerobice este bună pentru creier, îmbunătăţirea memoriei, a atenţiei şi a învăţării'', a spus ea. ''Însă trebuie să înţelegem de ce este benefică şi care sunt cele mai bune exerciţii, intensităţi şi durate'', a adăugat cercetătoarea.
Neuroplasticitatea, capacitatea creierului de a se adapta, conduce la dezvoltare şi ajută la dobândirea de noi abilităţi.
''Ceea ce face creierul special este faptul că, spre deosebire de un computer, procesează în paralel semnalele senzoriale şi motorii'', a spus Smith.
''Are numeroase căi neuronale care pot replica funcţia celeilalte, astfel încât în cazul în care creierul este afectat poate redirecţiona semnalele de-a lungul altor căi. Cu cât creierul este mai elastic, cu atât mai simplu este'', a explicat Smith.
Oamenii de ştiinţă au concluzionat de asemenea că nivelurile ridicate de cortizol rezultate în urma exerciţiilor de mare intensitate efectuate în mod continuu au împiedicat neuroplasticitatea.
