Un nou raport realizat de The Economist Intelligence Unit indică un progres inegal în prevenţia accidentelor vasculare cerebrale la nivel mondial:
- Accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă a doua cea mai frecventă cauză de mortalitate la nivel mondial, după bolile cardiace ischemice, la fiecare cinci secunde înregistrându-se un deces determinat de efectele acestei afecţiuni;
- Datorită cunoştinţelor şi tehnologiilor medicale actuale aproximativ 80% dintre AVC-uri pot fi prevenite;
- Buna funcţionare a sistemelor de sănătate şi existenţa unor planuri naţionale integrate stă la baza prevenţiei în cazul AVC-ului;
- Există diferenţe majore între ţări în aplicarea ghidurilor clinice şi a bunelor practici când vine vorba de prevenţia unui AVC;
- Nivelul de screening pentru fibrilaţie atrială (AF), un factor de risc bine-cunoscut pentru AVC, este redus chiar şi în ţări cu economii stabile şi sisteme de sănătate dezvoltate;
- Un nou raport publicat recent de The Economist Intelligence Unit ce analizează 20 de ţări arată o nevoie presantă de a combina strategii de educaţie pentru sănătate cu recomandări clare şi eficiente de îngrijire medicală;
- România, o ţară unde mortalitatea ajunge la 90% dintre pacienţii afectaţi de un accident vascular cerebral, accesul la cele mai noi tehnologii medicale utilizate pentru prevenţia AVC-urilor este sub standardele europene.
Recent, divizia de cercetare The Economist Intelligence Unit a făcut public „Preventing stroke: Uneven progress”, un nou raport ce analizează politicile publice de prevenţie a AVC în 20 de ţări, urmărind să scoată în evidenţă cele mai bune strategii de reducere a factorilor de risc.
Oricine poate suferi un AVC, inclusiv un copil
Este bine de ştiut însă că probabilitatea de a suferi un AVC se dublează la fiecare deceniu peste vârsta de 55 de ani. Datorită cunoştinţelor şi tehnologiilor medicale actuale aproape 80% dintre AVC-uri pot fi prevenite. Cu toate acestea, la fiecare două secunde, undeva în lume, o persoană suferă un accident vascular cerebral, iar efectele acestuia conduc la un deces la fiecare cinci secunde. Astfel, deşi supravieţuirea în urma unui AVC s-a îmbunătăţit semnificativ, accidentele vasculare cerebrale rămân a doua cea mai frecventă cauză de deces la nivel mondial, după bolile cardiace ischemice. Mai mult decât atât, povara accidentului vascular cerebral este considerabilă atât pentru bolnav cât şi pentru familie şi pentru sistemul public de asistentă socială, în condiţiile în care aproximativ jumătate dintre supravieţuitorii unui AVC rămân cu o formă de handicap fizic sau cognitiv. Ca referinţă, Institutul Karolinska, cunoscuta universitate medicală din Suedia, a calculat că un pacient ce a supravieţuit unui AVC şi care a rămas cu o dizabilitate, indiferent de tipul acesteia, va costa sistemul public, în medie, 76.000 Euro pentru serviciile de îngrijire în primii doi ani după AVC.
Cu toate că factorii de risc în cazul AVC şi metodele de tratament sunt înţelese, importanţa recunoaşterii factorilor de risc la nivelul publicului larg, de exemplu a fibrilaţiei atriale (FA), este în continuare redusă. Factorii ce nu pot fi modificaţi, precum vârsta, sexul, etnia, istoricul familiei, pot să ofere indicii despre prezenţa factorilor de risc, însă, în prezent, s-a demonstrat că 9 din 10 cazuri de AVC-uri sunt, de fapt, asociate cu factori modificabili, ce pot fi gestionaţi sau îmbunătăţiţi printr-un stil de viaţă sănătos sau prin asistenţă medicală preventivă. Prin stilul de viaţă se are în vedere greutatea optimă, activitatea fizică realizată cu regularitate sau renunţarea la fumat, pe când prin acţiuni medicale preventive se recomandă efectuarea periodică a analizelor pentru hipertensiune arterială, colesterol sau fibrilaţie atrială (FA).
Raportul EIU evidenţiază că educaţia publicului larg asupra factorilor de risc reprezintă baza pentru multe dintre politicile şi strategiile de prevenire a AVC-urilor – primul pas către reducerea incidenţei îl reprezintă un pacient bine informat, care ştie ce schimbări de stil de viaţă trebuie să facă pentru a-şi reduce riscul. În acelaşi timp, educaţia joacă un rol important în reducerea severităţii efectelor AVC-urilor, învăţând oamenii cum să recunoască mai rapid semnele unui AVC şi, astfel, să caute ajutorul unui doctor în fereastra de patru ore esenţială pentru intervenţia medicală eficientă care să minimizeze riscul leziunilor neurologice. Cu toate acestea, pentru multe ţări, găsirea unei abordări coerente şi consistente de a educa cetăţenii şi a-i ajuta să facă acele schimbări de viaţă ce ar putea reduce riscul unui AVC rămâne o provocare.
Conform raportului, deşi majoritatea ţărilor analizate au adoptat ghiduri clinice de depistare şi prevenţie a AVC-ului, screening-ul pentru fibrilaţie atrială nu este efectuat în mod consecvent în practica medicală. În medie, mai puţin de 20% din populaţia de peste 65 de ani de la nivel global a efectuat screening-ul pentru FA în timpul unui control de rutină, deşi pacienţii cu fibrilaţie atrială au un risc de 5 ori mai mare să sufere un AVC. Identificarea afecţiunii prin screening ar oferi specialiştilor posibilitatea să prescrie din timp tratamente eficiente, cum ar fi noua generaţie de anticoagulante, dar şi să îşi educe pacienţii în privinţa riscurilor.
Registrele naţionale de pacienţi, esenţiale pentru limitarea riscurilor de AVC
Registrele reprezintă instrumente foarte utile pentru monitorizarea pacienţilor, documentarea caracteristicilor şi experienţei lor cu boala, şi determinarea eficienţei anumitor tipuri de intervenţie medicală, datele înregistrate astfel putând, apoi, fi utilizate pentru a îmbunătăţi practica medicală şi politicile publice de sănătate. Cu toate acestea, doar jumătate dintre ţările analizate aveau registre funcţionale.
„În România, peste 60.000 de români suferă anual un AVC, iar 54.000 mor în fiecare an din cauza unui AVC. Este de apreciat faptul că până acum s-au alocat resurse considerabile intervenţiilor de urgenţă pentru pacientul în stare critică după ce a suferit un AVC. Investiţia în segmentul de prevenţie şi detectare timpurie este, însă, în continuare deficitară, deşi acest segment ar asigura o alocare mai eficientă a resurselor bugetare pentru sănătate”, a spus Marius Geantă, preşedintele Centrului de Inovaţie în Medicină. „Aşa cum arată şi raportul The Economist Intelligence Unit, coordonarea mai multor tipuri de acţiuni este crucială pentru a reduce incidenţa AVC-urilor. Existenţa unor programe de screening pentru hipertensiune şi fibrilaţie atrială, a registrelor de pacienţi sau de recomandări clare de tratament conform ghidurilor clinice internaţionale ar reduce semnificativ riscul de AVC în ţara noastră. Sperăm că autorităţile vor observa importanţa acestor acţiuni şi vor lua măsurile necesare pentru a reduce prevalenţa AVC-urilor în rândul românilor, salvând astfel vieţi sau costuri sociale.”
Incidenţa tot mai mare a AVC-urilor la nivel mondial sugerează că este nevoie de un efort global mai serios pentru a reduce discrepanţa dintre politicile şi practicile de reducere a riscurilor implementate în diferite ţări. Raportul EIU a demonstrat că, pentru a fi eficiente, viitoarele politici publice trebuie să ţină seama de două elemente esenţiale – abordări atât la nivelul întregii populaţii, cât şi la nivelul fiecărui pacient în parte, alături de o mai bună coordonare a diferitelor componente de prevenţie a AVC-ului. Abordările la nivelul populaţiei ar trebui să includă campanii de informare şi conştientizare, promovarea unui stil de viaţă sănătos şi programe de screening pentru grupurile populaţionale expuse la risc. Abordarea la nivelul pacientului ar trebui să fie de tipul clinic, care să includă implementarea şi respectarea ghidurilor internaţionale de tratament. Apoi, pentru a crea sinergii între componentele de prevenţie a AVC-ului, politicile de sănătate ar trebuie să includă parteneriate cu toţii actorii relevanţi. De exemplu, intervenţiile de reducere a fumatului trebuie să se bazeze pe politici anti-fumat combinate cu programe naţionale de renunţare la fumat.
Impactul AVC-ului se poate reduce prin dezvoltarea de strategii
Aşadar, pentru a reduce semnificativ incidenţa şi impactul AVC-ului, ţările trebuie să dezvolte strategii integrate şi bine conectate la problemelor lor specifice de sănătate. Acest lucru poate fi realizat prin: coordonarea intervenţiilor împotriva factorilor de risc, în mod special a factorilor modificabili, şi integrarea lor cu celelalte strategii dedicate bolilor netransmisibile, combinarea intervenţiilor medicale individuale, în cazul persoanelor aflate în risc, cu abordări specifice populaţiei, îmbunătăţirea educaţiei, implementarea programelor de screening, colectarea şi compilarea datelor clinice despre starea populaţiei şi comunicarea între ţări a datelor care au stat la baza programelor de prevenţie a AVC-ului.
Raportul The Economist Intelligence Unit a luat în considerare 20 de ţări: Africa de Sud, Arabia Saudită, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Norvegia, Olanda, Rusia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia şi Turcia. Acestea au fost selectate pe baza mai multor criterii, inclusiv poziţionarea geografică, nivelul de dezvoltare şi bogăţie economică, combinate cu disponibilitatea datelor şi opiniile panelului de experţi The Economist Intelligence Unit.
„Preventing stroke: Uneven progress” este un raport realizat de The Economist Intelligence Unit, cu sprijinul Bristol Myers Squibb – Pfizer Alliance.
