Unele mame ale copiilor ce suferă de autism par să prezinte în sânge anticorpi care atacă proteinele din creierul fetuşilor, arată un nou studiu. „Autismul continuă să fie o enigmă”, afirmă doctorul Andrew Adesman, un expert în autism ce nu a fost implicat în noul studiu. „Această nouă cercetare ne aduce cu un pas mai aproape de eliminarea parţială a misterului şi arată de ce unii copii dezvoltă autism”, spune Adesman. „Dacă anticorpii materni sunt, într-adevăr, responsabili de anumite cazuri de autism, atunci există posibilitatea ca un test de sânge să fie efectuat prenatal sau chiar înainte ca femeia să rămână însărcinată pentru a stabili care este riscul de a avea un copil cu o tulburare de spectru autist”, spune Adesman.
De asemenea, cercetarea ar putea oferi noi ţinte pentru realizarea unor medicamente, afirmă cercetătorii de la Universitatea California care au realizat acest studiu. Oamenii de ştiinţă au denumit autismul asociat acestor anticorpi „autism MAR” (Maternal Autoantibody-Related). Cercetătorii cred că până la 23% din cazurile de autism ar putea fi autism MAR.
În studiu, cercetătorii au analizat mostrele de sânge de la 246 de mame ale copiilor cu autism şi de la 149 de mame cu copii fără autism. În comparaţie cu mamele copiilor obişnuiţi, mamele copiilor cu autism erau de cel puţin 21 de ori mai predispuse să prezinte anticorpi MAR în sânge, ce interacţionează cu proteinele din creierul fetuşilor.
Anticorpii reprezintă „soldaţii” sistemului imunitar, ataşându-se de intruşii virali şi microbieni şi etichetându-i pentru distrugere de celule specializate. Uneori, dintr-un motiv neştiut, aceşti anticorpi ţintesc propriile noastre proteine sănătoase, devenind „auto-anticorpi”. Auto-anticorpii joacă un rol important în afecţiunile autoimune precum lupus, artrita reumatoidă şi scleroza multiplă. „Aşa cum femeile însărcinate pot transmite anticorpii buni către copiii nenăscuţi prin placentă, la fel se întâmplă şi cu anticorpii defecţi, ce ţintesc proteinele de care bebeluşul are nevoie pentru a se dezvolta”, explică autoarea studiului, Judy Van de Water.
Cercetătorii nu au identificat combinaţii specifice de anticorpi MAR în sângele mamelor copiilor fără autism, se arată în studiul publicat în jurnalul Translational Psychiatry.
Alte studii realizate de aceiaşi cercetători au arătat că femeile cu anumiţi anticorpi în sânge prezintă un risc sporit de a avea un copil cu autism. Copiii acestora prezentau totodată mai multe întârzieri severe în dezvoltarea limbajului, iritabilitate şi comportamente auto-destructive faţă de copiii cu autism născuţi de mame care nu aveau aceşti anticorpi în sânge. „Acum sperăm să stabilim mai bine rolul fiecărei proteine în dezvoltarea creierului”, afirmă coordonatoarea studiului, Judy Van de Water, imunolog şi profesor de medicină internă la University of California Davis. „Sperăm ca, într-o bună zi, să putem spune mamelor mai exact ce înseamnă profilul anticorpilor săi şi ce efecte are asupra bebeluşului, ca ulterior să intervenim mai eficient”, spune Van de Water. „Este important de notat că femeile nu au control asupra dezvoltării acestor auto-anticorpi, ca în cazul oricărei alte afecţiuni autoimune”, subliniază Van de Water. „Şi, la fel ca în cazul altor afecţiuni autoimune, nu ştim care este cauza iniţială ce duce la producerea lor”, a mai declarat doctorul.
Identificarea proteinelor şi căilor asociate autismului MAR ar putea ajuta la dezvăluirea cauzelor autismului şi ar putea duce la dezvoltarea unor noi terapii, cum ar fi administrarea de substanţe care „blochează anticorpii” în timpul sarcinii pentru a preveni vătămarea creierului fetusului în etapa de dezvoltare, spune Van de Water.
Această cercetare conduce la dezvoltarea unui test pentru autismul MAR, care va fi disponibil mamelor tinerilor copii care dau semne de întârzieri în dezvoltare. Dacă testul va fi pozitiv, copilul ar putea beneficia de intervenţie comportamentală timpurie. De asemenea, un test pentru autismul MAR ar putea analiza riscul unei mame de a naşte un copil cu autism înainte de concepţie. Acest test a fost brevetat de UC Davis, universitatea unde a fost efectuat acest studiu. Adesman subliniază însă că „nu există un istoric de auto-anticorpi în cazul majorităţii copiilor diagnosticaţi cu autism, astfel că acest test nu ar preveni majoritatea cazurilor de autism”.
O altă cercetare efectuată de o echipă de cercetători de la UC Davis pe maimuţe a arătat că anumiţi anticorpi din sângele mamei provoacă schimbări în creierul fătului ce duc la probleme de comportament şi de dezvoltare. Alycia Halladay, directorul departamentului de ştiinţe clinice din cadrul grupului Autism Speaks, afirmă că „aceste rezultate demonstrează că dereglarea sistemului imunitar în timpul sarcinii poate duce la dereglarea dezvoltării creierului şi, în anumite cazuri, la autism”.
