Bacteriile rezistente la medicamente, aflate la originea infecţiilor intraspitaliceşti cu potenţial letal, blochează efectul antibioticelor prin închiderea ''portiţelor'' minuscule din pereţii lor celulari, conform unui studiu realizat în Marea Britanie, citat recent de Press Association, informează Agerpres.
Oamenii de ştiinţă susţin că această descoperire ar putea contribui la realizarea unor medicamente capabile ''să descuie lacătele'' acestor ''portiţe'' închise şi să permită astfel accesul antibioticelor în celulele bacteriene.
Klebsiella pneumoniae (bacilul Friedlander) provoacă infecţii intraspitaliceşti la nivelul plămânilor, sângelui şi rănilor, iar pacienţii cu sisteme imunitare slăbite sunt deosebit de vulnerabili.
Peste 20.000 de infecţii cu K. pneumoniae au fost înregistrate în spitalele din Marea Britanie în ultimul an, aminteşte Press Association.
La fel ca în cazul multor alte bacterii, acest bacil manifestă o rezistenţă din ce în ce mai mare la antibiotice, în special la o familie de medicamente numite carbapeneme.
Autorul principal al studiului, doctorul Joshua Wong, de la Departamentul de Ştiinţe ale Vieţii din cadrul Imperial College London, a declarat că prevalenţa rezistenţei la antibiotice ''este în creştere şi, prin urmare, ne bazăm din ce în ce mai mult pe medicamente precum carbapeneme, ce acţionează împotriva unei game largi de bacterii''.
''Însă acum, când bacterii importante precum K. pneumoniae, devin rezistente la carbapeneme, este esenţial să înţelegem modul în care sunt capabile să realizeze acest lucru. Noul nostru studiu oferă informaţii vitale, ce ar putea permite conceperea unor noi strategii şi medicamente'', a precizat Wong.
Carbapenemele sunt utilizate ca antibiotice în spitale atunci când alte astfel de medicamente eşuează sau sunt ineficiente.
Oamenii de ştiinţă avertizează că această creştere a rezistenţei la antibiotice poate afecta dramatic posibilitatea de a vindeca infecţiile.
În studiul publicat în jurnalul Nature Communications ei au analizat structura porilor K. pneumoniae - ''portiţele'' prin care antibioticele pătrund de obicei în bacterii. Echipa a descoperit că prin închiderea acestor ''portiţe'', bacteria devine rezistentă la mai multe medicamente, deoarece antibioticele nu pot pătrunde în interiorul lor pentru a le neutraliza.
Pe de altă parte, închiderea ''portiţelor'' face şi ca bacteriile aibă acces la mai puţine substanţe nutritive, iar testele efectuate în laborator pe şoareci sugerează că ritmul de dezvoltare a bacteriilor este astfel mai lent.
Însă efectul în ceea ce priveşte rezistenţa la antibiotice a depăşit impactul negativ al creşterii mai lente, permiţând bacteriilor să menţină un nivel ridicat de infecţie, au precizat cercetătorii.
Proiectul a fost realizat în strânsă colaborare cu doctorul Konstantinos Beis de la Departamentul de Ştiinţe ale Vieţii din Oxfordshire, iar echipa de cercetători a fost condusă de profesorul Gad Frankel de la acelaşi departament.
''Modificarea de care bacteriile se folosesc pentru a evita antibioticele este dificil de ocolit. Orice medicament (conceput) pentru a contracara acest mecanism de apărare ar putea fi blocat la rândul său de portiţele închise'', a notat Frankel.
''Cu toate acestea, sperăm că va fi posibilă conceperea unor medicamente care să poată descuia lacătul portiţei, iar datele noastre să ofere informaţii care să-i ajute pe oamenii de ştiinţă şi pe companiile farmaceutice să facă în aşa fel încât aceşti noi agenţi să devină o realitate'', a adăugat Gad Frankel.
