O echipă de neurologi din cadrul Universităţii din Cambridge, condusă de dr. Jon Simons, a identificat o corelaţie între halucinaţiile bolnavilor de schizofrenie şi mărimea lobului frontal al creierului uman.
Până în momentul de faţă, se ştia că, în cazul persoanelor sănătoase, mărimea lobului frontal este în strânsă legătură cu capacitatea de a distinge între informaţiile reale şi cele imaginare. În cadrul cercetărilor, au fost efectuate analize pentru a se afla dacă pacienţii suferinzi de schizofrenie prezintă anomalii la nivelul lobului frontal. Primele rezultate au arătat că diferenţele dintre subiecţii sănătoşi şi cei afectaţi sunt foarte puţine. „În urma studiilor pe care le-am efectuat, am ajuns la concluzia că reţelele neuronale de la nivelul lobului frontal sunt răspunzătoare de apariţia unor boli mintale. Pacienţii aflaţi în suferinţă prezintă la nivelul acestei părţi a encefalului deteriorări ale conexiunilor dintre neuroni. Se explică, astfel, faptul că aceste persoane nu sunt capabile să asimileze informaţii din exterior, ci şi le structurează aleatoriu”, a declarat un alt membru al echipei de cercetare, Jane Garrison.
Chiar dacă structura lobului frontal a fost asociată cu schizofrenia, nu înseamnă că această boală se declanşează din această parte a creierului. Afecţiunea reprezintă, de fapt, un cumul de 8 disfuncţionalităţi, care apar la nivelul encefalului.
Analizele întreprinse de cercetătorii britanici s-au finalizat cu rezultate privind atât halucinaţiile vizuale, cât şi cele auditive. S-a dovedit, astfel, că ambele stări psihice sunt generate în lobul frontal al creierului, fie că este vorba de persoane bolnave sau perfect sănătoase.
