Cu ritmul agitat şi, de multe ori stresant, al vieţii moderne, nu e de mirare că se fac o mulţime de cercetări care analizează sănătatea omului în raport cu somnul şi numărul orelor pe care ar trebui să le dormim.
Un nou studiu realizat de Johns Hopkins Medicine, din SUA, sugerează că întreruperea somnului de către alarma ceasului este un lucru extrem de rău, fiindcă înseamnă, în primul rând, un somn insuficient, chiar dacă cu toţii suntem tentaţi să apăsăm mereu pe butonul de amânare. Echipa de savanţi a cerectat un grup de 62 de barbaţi şi femei sănătoase pentru a examina modul în care somnul afectează organismul. Voluntarii au fost monitorizaţi în mai multe faze ale somnului: mai mult de trei nopţi de somn neîntrerupt, treziri forţate sau orele de culcare întârziate. Grupurile pentru fiecare experiment erau selectate aleatoriu. Începând cu a doua noapte, cei care au fost forţaţi să se trezească au fost într-o stare mult mai proastă decât cei care s-au dus la culcare târziu. "Când somnul este perturbat pe toată durata nopţii nu ai posibilitatea de a progresa în stadiile de somn. Obţinerea unei cantităţi de somn la unde lente este extrem de importantă, această fază este una esenţială pentru sentimentul de refacere", a explicat autorul studiului, Patrick Finan, într-un comunicat de presă. În medie, cei care au fost forţaţi să se trezească de opt ori prin noapte au raportat o scădere a stării de spirit cu 31 la sută.
Studiul lui Finan şi al echipei sale merge dincolo de problema de a te simţi morocănos dimineaţa. Cercetarea lor poate deschide noi tratamente pentru insomnia pe termen lung, care este asociată cu o stare depresivă. Tinerii părinţi, de exemplu, sau personalul medical de la secţiile de urgenţă sunt adesea supuşi la treziri frecvente pe tot parcursul nopţii, iar efectele acestor treziri asupra biologiei umane încă nu sunt pe deplin înţelese.
Într-o încercare de a afla mai multe despre somn şi modul în care aceasta afectează bunăstarea noastră mentală şi fizică, cercetatorii au folosit testele polisomnografice. Ele au monitorizat funcţiile creierului şi cele ale corpului şi anume undele cerebrale, nivelul de oxigen, ritmul cardiac, modelele de respiraţie şi chiar mişcările picioarelor pentru a încerca să înţeleagă ce se întâmplă în timp ce moţăim.
Potrivit lui Patrick Finan, concluziile raportului sunt, de asemenea, interesante în ceea ce priveşte efectele cumulate ale somnului insuficient: diferenţe mai mari între grupuri au apărut după a doua noapte şi au continuat în a treia noapte. Studiul a constatat că cei care au fost treziţi periodic au avut faze mai scurte de somn adânc. Statisticile au aratat că rezultatele acestui fapt sunt un nivel de energie redus şi mai puţine sentimente de simpatie şi prietenie.
