Cele mai multe metode de planificare familială sunt cunoscute, dar incomplet şi incorect în mediul rural, arată raportul "Bariere şi factori favorizanţi în utilizarea serviciilor de planificare familială şi asistenţă prenatală", dat publicităţii de Fundaţia World Vision România.
Potrivit raportului, nu sunt cunoscute în mediul rural criteriile de alegere a unei metode contraceptive, eficienţa, siguranţa, modul corect de utilizare şi efectele secundare ale diverselor metode, iar avortul este o opţiune frecventă pentru evitarea consecinţelor sarcinilor nedorite, deşi se cunosc posibilele complicaţii.
"Nu este cunoscut şi discutat cu gravida calendarul de consultaţii şi investigaţii pe parcursul celor nouă luni de sarcină la care mama are dreptul prin asigurarea de sănătate. Nu se primesc sau nu se completează carnetele de gravidă, în general. Respondenţii nu fac diferenţiere între investigaţiile de rutină şi cele recomandate într-o sarcină cu risc", arată raportul.
Totodată, utilizarea contraceptivelor pare să fi scăzut odată cu sistarea distribuţiei de contraceptive gratuite şi singura opţiune a rămas achiziţia contra cost din farmacii.
Potrivit studiului, sarcina la adolescente este o problemă importantă, de amploare.
"Prima consultaţie prenatală este solicitată tardiv, cel mai des ca efect al apariţiei unor semne de boală. Unele gravide au solicitat asistenţa medicală doar în momentul declanşării naşterii. Femeile cu situaţie materială precară nu îşi fac investigaţiile şi consulturile de specialitate recomandate din cauza asocierii cu obligativitatea unei plăţi formale sau informale", arată raportul.
O altă problemă care a reieşit în urma studiului se referă la managementul defectuos al fondurilor asigurărilor de sănătate (lipsa fondurilor în anumite perioade ale lunii, atât la nivelul laboratoarelor, cât şi al farmaciilor, birocraţia excesivă necesară obţinerii adeverinţei de asigurat).
Autorii studiului le recomandă autorităţilor locale şi centrale: acces la contracepţie gratuită pentru persoane vulnerabile, servicii de planificare familială în comunitate, pachet unic de servicii medicale pentru gravidă pentru a reduce discriminarea, prioritizarea fondurilor CNAS pentru decontarea serviciilor medicale pentru monitorizarea sarcinii, dezvoltarea reţelei de asistenţă medicală comunitară, moaşe în comunităţile rurale, dar şi dezvoltarea unor mecanisme de sprijin financiar.
În ceea ce priveşte intervenţiile la nivelul populaţiei generale, se recomandă introducerea programelor de educaţie pentru sănătate în şcoli (inclusiv în mediul rural), dezvoltarea de parteneriate ale şcolilor cu cabinetele de medicină de familie şi ONG-uri în vederea informării/ educării tinerilor privind comportamentele sexuale care implică riscuri, dezvoltarea şi susţinerea de campanii destinate combaterii stigmatizării şi discriminării mamelor adolescente.
Alte recomandări se referă la capacitarea comunităţii locale prin formarea unor educatori comunitari sau constituirea de peer-grupuri cu rol de informare, consiliere, dar şi facilitarea accesului femeilor din categoriile vulnerabile la servicii medicale, precum şi dezvoltarea de programe de educaţie parentală în mediul rural.
Studiul "Bariere şi factori favorizanţi în utilizarea serviciilor de planificare familială şi asistenţă prenatală" a explorat cunoştinţele femeilor de vârstă fertilă privind contracepţia, sarcina şi avortul. Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului "Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame — model integrat pentru îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală maternală şi sănătate reproductivă în România", care se derulează în comunităţi rurale din Dolj, Vâlcea şi Vaslui.
