În noianul de ºtiri contradictorii cu care suntem zilnic bombardaþi ºi care ne înºtiinþeazã, alternativ, cã e bine sã bem cafea ºi cã e dãunãtor sã o bem, cã e periculos sã consumãm vin ºi cã vinul ne face bine, nu e de mirare cã ne simþim tot mai zãpãciþi ºi cã simþim deseori nevoia unui îndrumãtor simplu, scurt, la obiect, care sã sintetizeze înþelepciunea medicalã a ultimilor ani ºi sã ne-o ofere într-o formã accesibilã (dacã se poate ºi agreabilã, cu atât mai bine). Ei bine, se poate: o carte recent apãrutã, scrisã de un medic competent ºi experimentat, adunã roadele cercetãrilor ºtiinþifice ºi ale experienþei autorului în 65 de sfaturi – unele surprinzãtoare – privind modul în care putem trãi mult ºi sãnãtos.
Dr. David Agus este o personalitate a lumii medicale americane, dar ºi o figurã popularã în rândul publicului larg. Profesor de medicinã ºi inginerie în cadrul a douã instituþii reputate - Keck School of Medicine ºi Viterbi School of Engineering – Agus este cunoscut pentru studiile sale în domeniul terapiei cancerului, dar ºi pentru apariþiile sale în mass media, precum ºi ca autor al unor cãrþi. Cea mai recentã carte a sa, proaspãt apãrutã în aceastã lunã, este intitulatã, inspirat, A Short Guide to a Long Life – adicã exact ceea ce-ºi dorea lumea: o cãlãuzã scurtã, accesibilã, pe drumul spre sãnãtate ºi longevitate.
Listele sale de lucruri pe care e bine sã le facem ºi cele de lucruri pe care e mai bine sã nu le facem, dacã vrem sã trãim mult ºi bine, conþin în total 65 de sfaturi pertinente, unele „clasice”, validate de experienþa colectivã a comunitãþilor umane de-a lungul secolelor, altele neaºteptate, contrazicând concepþii foarte rãspândite ºi obiceiuri la modã. Urmând tendinþa de a sintetiza ºi stilul concis care reprezintã atuurile cãrþii, iatã în continuare un ºir de exemple de recomandãri cuprinse în carte, unele tradiþionale, altele surprinzãtoare, dar toate meritând sã reflectãm asupra lor.
Surprinzãtor: feriþi-vã de moda dietei cu sucuri
Când punem fructe sau legume în blender, care le fragmenteazã în particule foarte mãrunte, ce intrã în contact cu aerul pe o mare suprafaþã, aceste alimente se oxideazã ºi se degradeazã aproape instantaneu, explicã dr. Agus. E mult mai bine sã mâncãm fructe ºui legume ca atare decât sub formã de suc.
De altfel, un studiu recent a evidenþiat deosebirea dintre fructe ºi sucul de fructe (fie el ºi proaspãt preparat) în ceea ce priveºte consecinþele pentru sãnãtate.
Clasic: beþi puþin vin la cinã
Puþin, da? Câte un pahar de vin, seara, de câteva ori pe sãptãmânã, face bine sãnãtãþii, este de pãrere dr. Agus, raliindu-se multor altor specialiºti care considerã cã un consum moderat de vin este benefic pentru organism. Moderaþia este elementul-cheie.
Surprinzãtor: dezbrãcaþi-vã
Nu ºtiu la ce se gândeºte fiecare citind acest sfat, dar dr. Agus se referã la obiceiul, bun pentru sãnãtate, al examinãrii periodice a propriului corp. Prin urmare, ne sfãtuieºte sã ne dezbrãcãm în pielea goalã ºi sã ne privim cu atenþie într-o oglindã mare, pentru a depista eventuale schimbãri care pot anunþa o problemã de sãnãtate. Modificãri la nivelul pielii – pete, erupþii, leziuni – pot fi semne ale unor probleme ce trebuie investigate ºi tratate; modificarea de aspect a unei aluniþe, de exemplu, poate semnala apariþia cancerului de piele ºi e important ca tratamentul lui sã fie întreprins cât mai devreme. Medicul recomandã sã fim atenþi ºi la aspectul pãrului, al unghiilor, sã ne examinãm periodic interiorul cavitãþii bucale, tot pentru a observa eventuale semne al unor afecþiuni care, „luate din pripã”, pot fi tratate cu succes.
Clasic: nu trãiþi singuri
Cei care au un partener de viaþã cu care se înþeleg bine trãiesc mai mult ºi au o sãnãtate mai bunã. Existenþa unui partener de viaþã ne încurajeazã sã fim mai grijulii cu igiena ºi sãnãtatea; tot partenerul, care ne cunoaºte bine, poate observa, în înfãþiºarea sau comportamentul nostru, schimbãri aparent mãrunte, dar care pot semnala o problemã de sãnãtate, iar sprijinul sãu afectuos atenueazã stresul care, dupã cum ºtim, este o cauzã majorã a apariþiei multor boli.
Surprinzãtor: nu vã apucaþi de cure de detoxificare
Deºi moda acestor cure, alimentatã de campanii agresive de reclamã, este în plinã înflorire, dr. Agus o considerã un nonsens. Dacã duci o viaþã sãnãtoasã, n-ai nevoie de niciun fel de curã de detoxificare.
Clasic: nu sãriþi peste micul dejun
Dupã cele câteva ore fãrã hranã, din timpul nopþii, organismul are nevoie de un imbold metabolic pentru a începe ziua cu bine. Alimentând corpul cu combustibil de dimineaþã, ne sporim productivitatea pentru întreaga zi. În schimb, dacã trece prea mult timp între ora trezirii ºi cea la care mâncãm, corpul începe sã secrete hormoni de stres (precum cortizolul), care influenþeazã negativ starea generalã ºi metabolismul, printre altele stimulând depunerea de grãsime. Persoanele care iau zilnic micul dejun sunt, în general, mai sãnãtoase, iar a sãri peste aceastã primã masã a zilei, din lipsã de timp sau în ideea de a slãbi, este unul dintre cele mai nocive obiceiuri.
Surprinzãtor: renunþaþi la încãlþãri incomode
În special pantofii cu tocuri înalte purtaþi de femei (dar, în general, orice încãlþãminte inconfortabilã), din cauza cãreia vã dor picioarele, este dãunãtoare. Ceea ce provoacã durerea, explicã dr. Agus, este inflamaþia, iar inflamaþia este un proces care, pe lângã faptul cã vã provoacã necazuri cu încheieturile, poate favoriza în timp, apariþia cancerului, a bolilor de inimã ºi a declinului cerebral. Aºadar, oricât de surprinzãtor ar pãrea, purtarea unor pantofi confortabili mãreºte ºansele de a trãi mai mult.
Clasic: staþi drept
Cei care au o þinutã dreaptã par mai zvelþi, mai tineri ºi mai încrezãtori, dar nu e vorba numai de atât. O posturã bunã este asociatã ºi cu o sãnãtate mai bunã ºi o viaþã mai lungã. În schimb, persoanele care stau ºi merg cocârjate pot avea, de-a lungul vremii, tot felul de probleme de sãnãtate: dureri de spate, dureri ale gâtului, artritã, probleme ale articulaþiei temporo-mandibulare, dureri musculare, indigestie, constipaþie, aterosclerozã, probleme pulmonare ºi, în general, o stare fizicã mai proastã. Studiile au arãtat cã persoanele care suferã de hipercifozã (au coloana vertebralã curbatã în dreptul umerilor) prezintã un risc de deces semnificativ mai mare decât persoanele cu o coloanã dreaptã. Pentru a avea o posturã bunã, o þinutã dreaptã ºi degajatã în acelaºi timp, este esenþial sã vã antrenaþi muºchii trunchiului – muºchii abdomenului ºi ai spatelui, adicã.
Surprinzãtor: daþi-le-ncolo de vitamine!
Cu excepþia cazului în care trebuie sã trataþi o carenþã specificã ori a perioadelor de sarcinã sau alãptare, nu vã bateþi capul cu suplimente de vitamine ºi minerale. Adesea, ele nu înseamnã decât bani aruncaþi, iar în unele cazuri, pot face mai mult rãu decât bine.
Clasic: zâmbiþi ºi gândiþi pozitiv
Când sunt bucuroºi ºi senini, ne vine sã zâmbim, dar- miracol! – legãtura funcþioneazã ºi în sens invers: zâmbetul ne însenineazã. Zâmbetul ºi râsul stimuleazã în corp secreþia de serotoninã ºi de endorfine, substanþe implicate în atenuarea durerii ºi apariþia unei stãri de bine. Atât de mare este puterea acestui mecanism, încât pe baza lui s-a dezvoltat un întreg curent terapeutic – terapia prin râs, una dintre cele mai plãcute metode de tratament din câte existã.
Surprinzãtor: þineþi-vã fiºa medicalã la zi ºi la îndemâna celor care ar putea avea nevoie de ea
E o recomandare care ar putea fi de folos multora ºi se pare cã prea puþini þin seama de ea, de vreme ce dr. Agus insistã asupra ei. O posibilitate ar fi sã stocaþi informaþiile medicale online, încredinþând parola unei persoane de încredere – partener de viaþã, rudã ori prieten. Alternativ, puteþi face copii digitale (scanate) ale documentelor medicale, purtându-le asupra voastrã, stocate într-un dispozitiv USB. Important este ca, în caz de urgenþã (un accident, de pildã), medicii sã poatã avea acces la aceste informaþii, pentru a ºti ce au de fãcut, evitându-se astfel situaþii potenþial fatale, cum ar fi administrarea de penicilinã unei persoane care e alergicã la acest antibiotic.
...ªi încã alte câteva sfaturi
Alte sfaturi din „îndrumarul scurt pentru o viaþã lungã” al dr. Agus? Consumaþi cafeinã cu moderaþie. Dormiþi suficient ºi aveþi grijã de calitatea somnului. Evitaþi sã staþi jos multã vreme. Duceþi o viaþã ordonatã, cu un orar pe cât posibil regulat, iar pentru a vã ajuta în acest sens, luaþi-vã un câine: veþi face mai multã miºcare, iar necesitatea de a-l hrãni ºi plimba la ore regulate vã va ajuta sã vã organizaþi propria viaþã, totul spre binele sãnãtãþii.
