Potrivit site-ului publicaţiei Le Figaro, pentru cei mai mulţi dintre locuitorii ţărilor din Europa de Vest moralul se află la cote foarte joase: de mai multe săptămâni, cerul este acoperit de nori opaci, ploile torenţiale şi furtunile ameninţătoare se succed fără încetare, alcătuind tabloul "unei luni de iunie triste, după o lună mai deplorabilă", după cum afirmă o sursă.
Agasarea, frustrarea şi furia apar frecvent în conversaţiile oamenilor, alături de o teamă care se infiltrează tot mai mult în conştiinţa oamenilor, în condiţiile în care "încălzirea globală" a planetei reprezintă un subiect evocat în fiecare zi în mass-media. Cum poţi să scapi de acest spleen generalizat?
Dintr-un punct de vedere obiectiv, influenţa tangibilă a vremii asupra stării noastre de dispoziţie a fost de multe ori dovedită. Astfel, a fost definit termenul de "depresie sezonieră" atunci când se vorbeşte de vârfurile pe curba depresiei, observabile mai ales în ţările din Europa de Nord în timpul iernilor lungi. "Diminuarea timpului de expunere la lumină are repercusiuni reale asupra stării noastre de dispoziţie", afirmă Michel Lejoyeux, profesor de psihiatrie şi ştiinţe care privesc dependenţa de anumiţi factori la Universitatea Paris Diderot, autor al cărţii "Changer... en mieux", lansată de editura Plon. "Avem nevoie cu adevărat de o doză minimă de lumină pentru a ne simţi bine şi a avea o stare de dispoziţie bună", afirmă acelaşi profesor francez.
Un alt impact al vremii lipsite de soare: ritmurile noastre biologice (stare de veghe/ somn) au tendinţa de a se desincroniza. Dimineaţa, greutatea de a ne trezi apare frecvent, întrucât sinteza de cortizol nu este stimulată. Nevoia de somn şi impresia că suntem obosiţi sunt şi ele induse de penumbra generalizată. "Se poate vorbi în acest caz de un veritabil jet-lag psihologic care se suprapune cu desincronizarea biologică", consideră profesorul Michel Lejoyeux.
De altfel, potrivit multor studii, comportamentele noastre au tendinţa de a se modifica sub influenţa climei. Profesorul David Strohmetz, de la Universitatea Monmouth din Statele Unite ale Americii, a observat faptul că turiştii din hoteluri dau bacşişuri mai consistente valeţilor care îi anunţă că afară îi aşteaptă o vreme frumoasă. Această generozitate se explică, potrivit profesorului american, prin dorinţa clienţilor de a-şi păstra - "cumpărând-o" - starea generală de bună dispoziţie generată de vremea însorită.
Totuşi, timpul frumos nu este întotdeauna un factor care determină acţiuni pozitive: sinuciderile, de exemplu, sunt în creştere în lunile de vară. Faptul că alţii se simt bine şi se distrează poate să genereze într-adevăr sentimente negative la persoanele depresive, care, stimulate de energia soarelui, decid să îşi pună capăt zilelor şi trec la fapte.
În definitiv, afirmă profesorul Lejoyeux, avem cu toţii mai ales nevoie, pentru echilibrul nostru psihic, de o alternanţă meteorologică. "Ceea ce apasă pe moral sunt aceste gânduri catastrofice care ne fac să credem că trecem printr-o perioadă cu o vreme identică", afirmă el.
Este ceea ce se poate numi o "viziune de tip tunel" asupra climei, iar ea poate să apară şi atunci când este foarte cald sau când plouă. Pentru a lupta contra acestei stări de spleen şi pentru a nu ne lăsa învinşi de rutina meteorologică, există totuşi o metodă infailibilă: încercaţi să vă implicaţi în activităţi noi, pentru a resimţi senzaţii noi, şi să introduceţi acest factor de variabilitate de care starea noastră de dispoziţie are atât de mare nevoie, indiferent de cum este vremea afară.
Agasarea, frustrarea şi furia apar frecvent în conversaţiile oamenilor, alături de o teamă care se infiltrează tot mai mult în conştiinţa oamenilor, în condiţiile în care "încălzirea globală" a planetei reprezintă un subiect evocat în fiecare zi în mass-media. Cum poţi să scapi de acest spleen generalizat?
Dintr-un punct de vedere obiectiv, influenţa tangibilă a vremii asupra stării noastre de dispoziţie a fost de multe ori dovedită. Astfel, a fost definit termenul de "depresie sezonieră" atunci când se vorbeşte de vârfurile pe curba depresiei, observabile mai ales în ţările din Europa de Nord în timpul iernilor lungi. "Diminuarea timpului de expunere la lumină are repercusiuni reale asupra stării noastre de dispoziţie", afirmă Michel Lejoyeux, profesor de psihiatrie şi ştiinţe care privesc dependenţa de anumiţi factori la Universitatea Paris Diderot, autor al cărţii "Changer... en mieux", lansată de editura Plon. "Avem nevoie cu adevărat de o doză minimă de lumină pentru a ne simţi bine şi a avea o stare de dispoziţie bună", afirmă acelaşi profesor francez.
Un alt impact al vremii lipsite de soare: ritmurile noastre biologice (stare de veghe/ somn) au tendinţa de a se desincroniza. Dimineaţa, greutatea de a ne trezi apare frecvent, întrucât sinteza de cortizol nu este stimulată. Nevoia de somn şi impresia că suntem obosiţi sunt şi ele induse de penumbra generalizată. "Se poate vorbi în acest caz de un veritabil jet-lag psihologic care se suprapune cu desincronizarea biologică", consideră profesorul Michel Lejoyeux.
De altfel, potrivit multor studii, comportamentele noastre au tendinţa de a se modifica sub influenţa climei. Profesorul David Strohmetz, de la Universitatea Monmouth din Statele Unite ale Americii, a observat faptul că turiştii din hoteluri dau bacşişuri mai consistente valeţilor care îi anunţă că afară îi aşteaptă o vreme frumoasă. Această generozitate se explică, potrivit profesorului american, prin dorinţa clienţilor de a-şi păstra - "cumpărând-o" - starea generală de bună dispoziţie generată de vremea însorită.
Totuşi, timpul frumos nu este întotdeauna un factor care determină acţiuni pozitive: sinuciderile, de exemplu, sunt în creştere în lunile de vară. Faptul că alţii se simt bine şi se distrează poate să genereze într-adevăr sentimente negative la persoanele depresive, care, stimulate de energia soarelui, decid să îşi pună capăt zilelor şi trec la fapte.
În definitiv, afirmă profesorul Lejoyeux, avem cu toţii mai ales nevoie, pentru echilibrul nostru psihic, de o alternanţă meteorologică. "Ceea ce apasă pe moral sunt aceste gânduri catastrofice care ne fac să credem că trecem printr-o perioadă cu o vreme identică", afirmă el.
Este ceea ce se poate numi o "viziune de tip tunel" asupra climei, iar ea poate să apară şi atunci când este foarte cald sau când plouă. Pentru a lupta contra acestei stări de spleen şi pentru a nu ne lăsa învinşi de rutina meteorologică, există totuşi o metodă infailibilă: încercaţi să vă implicaţi în activităţi noi, pentru a resimţi senzaţii noi, şi să introduceţi acest factor de variabilitate de care starea noastră de dispoziţie are atât de mare nevoie, indiferent de cum este vremea afară.
