Caloriile au jucat întotdeauna rolul de inamic pentru persoanele care şi-au dorit să aibă o siluetă de invidiat, iar menţinerea unei evidenţe a consumului acestora s-a dovedit a fi o adevărată provocare. Deşi foarte multe produse alimentare au pe etichete trecut aportul de calorii, se pare că anumite grăsimi din mâncăruri au efect diferit faţă de ceea ce cercetătorii se aşteptau.
Un studiu recent desfăşurat la Universitatea din California a scos în evidenţă o serie de discrepanţe în ceea ce priveşte consumul de calorii. Se pare că deşi ne putem calcula aportul de calorii zilnice pe care le consumăm, o parte din acestea se comportă diferit atunci când sunt ingerate, scrie Daily Mail.
Textura mâncărurilor pare să aibă un aport mult mai mare în ceea ce priveşte luarea în greutate, comparativ cu consumul banalelor calorii. Deşi este cunoscut faptul că nu trebuie să consumăm mai mult de 2.000 de calorii pe zi, cercetătorii au descoperit că, în funcţie de provenienţa alimentelor, caloriile se pot manifesta diferit asupra corpului uman. "Textura şi consistenţa unui produs alimentar influenţează practic câtă energie are nevoie corpul pentru a-l digera. Mâncarea uşoară şi cea semi-preparată necesită un efort minim pentru a putea fi digerată, aşa că vom folosi mai puţine calorii pentru acest proces. De cealaltă parte, alimentele consistente au nevoie de o mai bună masticaţie, aşa că va fi mai dificil pentru a fi digerate. Asta înseamnă că vom folosi mai multe calorii pentru a le putea procesa", explică Rick Miller, dietetician şi purtător de cuvânt al Asociaţiei Dietetice din Marea Britanie.
Mâncarea cât mai crudă forţează organismul să depună un efort în plus pentru a o digera, iar din acest motiv alimentele cât mai crude sunt indicate spre consum deoarece consumă mai multe calorii în procesul de digestie. Este dovedit faptul că mâncarea gătită foarte bine uşurează sarcina stomacului de a o digera, prin urmare corpul se va alege cu mai multe calorii.
Experţii în alimentaţie sugerează o teorie conform căreia strămoşii noştri, care erau nevoiţi să vâneze pentru a putea mânca, ar fi inventat gătitul parţial. În acest fel ei şi-ar fi dat seama că mâncând gătit puteau alimenta corpul cu calorii mult mai repede. Rachel Carmody, cercetător de la Universitatea Harvard a demonstrat că prin gătire, cartofii dulci oferă mai multe calorii consumatorului deoarece aceştia pot fi digeraţi mai repede de organism. "Există foarte multe variabile atunci când vine vorba de calcularea exactă a caloriilor care intră în corp. Mâncărurile variază în aportul de calorii în funcţie de felul în care sunt gătite. Poate deveni foarte greu pentru oricine să îşi calculeze caloriile pentru o masă variată datorită diverselor tipuri de alimente gătite", spune Bridget Benelam, cercetător din cadrul Fundaţiei de Nutriţie din Marea Britanie.
Cercetătorii au mai descoperit faptul că şi calitatea produselor pe care le consumăm contează foarte mult, pe de altă parte destul de multe persoane considerând că doar cantitatea poate conta în consum. Zoe Harcombe, autorul cărţii "The Obesity Epidemic"/"Epidemia obezităţii", explică faptul că foarte multe persoane fac confuzie între cantitatea şi calitatea produselor pe care le mănâncă. Astfel, produsele fast-food sau cele preparate la cuptorul cu microunde sunt cele mai nocive pentru organism, susţine Harcombe, iar aceste tipuri de mâncăruri sunt din ce în ce mai preferate printre consumatorii din toată lumea.
Totodată, cercetătorii din domeniul nutriţionist sugerează că veridicitatea informaţiilor regăsite pe etichetele alimentelor lasă de dorit. Formula de calculare a caloriilor pentru alimentele existente în acest moment pe piaţă este extrem de învechită, fiind concepută cu 100 de ani în urmă de către un chimist, Willbur Olin Atwater. Probabil că ar fi cea mai mare greşeală pentru un consumator să creadă că aportul de calorii este asemănător pentru un aliment sau altul chiar dacă acestea au scris pe etichete valori asemănătoare.
Secretul în păstrarea unei siluete bune şi evitarea unui număr mare de calorii care să ajungă în organism este reducerea acestora cu cel puţin 300 de unităţi în fiecare zi, sugerează Michael Rosenbaum, profesor la Universitatea Columbia din New York.
