Ateroscleroza ar afecta umanitatea de cel puţin 4.000 de ani, potrivit rezultatelor unui studiu publicat duminică şi realizat asupra unor mumii vechi de mai multe epoci şi provenind din diferite regiuni ale Globului, ce lasă de înţeles că maladiile cardiovasculare nu sunt caracteristice exclusiv timpurilor moderne, scrie AFP. O echipă internaţională de cercetători a examinat cu ajutorul unor scanere 137 de mumii, dintre care 76 egiptene, 51 din Peru şi zece provenind din sud-vestul Statelor Unite ale Americii şi din Insulele Aleutine din Alaska, acoperind împreună 40 de secole.
Ei au descoperit semne „certe sau probabile” de ateroscleroză - obstrucţionarea arterelor coronare de depozite de grăsime şi întărirea acestora - la o treime dintre acestei mumii. Cele mai vârstnice au fost şi cele mai atinse de această patologie ce poate provoca crize cardiace şi accidente vasculare cerebrale.
„Este surprinzător să observăm că ateroscleroza este atât de frecventă la aceste foste culturi de-a lungul Globului pe o perioadă de timp atât de extinsă şi printre persoane foarte diferite din punct de vedere genetic şi cu moduri de viaţă şi regimuri alimentare destul de variate”, a subliniat profesorul Randall Thompson, din cadrul Heart Institute din Kansas City (Missouri), autor principal al studiului. Lucrarea a fost prezentată la conferinţa anuală a American College of Cardiology, desfăşurată la San Francisco /California/ şi publicată în revista britanică The Lancet.
„Această boală, atribuită unui mod de viaţă şi unui regim alimentar al vieţii moderne, ar fi de fapt legat de îmbătrânire sau poate de faptul că noi nu înţelegem factorii de risc atât de bine cum credem”, precum sedentarismul, tutunul şi alimentele bogate în colesterol, a adăugat el.
O cercetare precedentă efectuată de acelaşi doctor Thompson şi publicată în 2011 a relevat că numeroase mumii egiptene sufereau de ateroscleroză. Însă oamenii de ştiinţă s-au întrebat dacă acest lucru nu avea cumva legătură cu faptul că elitele din Egiptul antic aveau un regim alimentar bogat în grăsimi. Atunci au decis să îşi extindă cercetarea şi către alte culturi şi epoci.
Pe lângă mumiile egiptene de 4.000 de ani, ei au examinat corpuri mumificate ale unor cultivatori de porumb din Peru a căror vârstă variază între 2.600 şi 600 de ani, dar şi ale unor agricultori amerindieni de pe Platoul Colorado şi ale unor vânători Unangan din Insulele Aleutine care au trăit între 1750 şi 1900. Aceşti cercetători au descoperit semne de ateroscleroză la 39% din mumiile egiptene, 26% dintre cele peruane, 40% la cele amerindiene din Colorado şi 60% dintre unangani.
„Este evident că această patologie era frecventă la popoarele străvechi”, a concluzionat doctorul Thompson, notând că „noi exagerăm poate posibilitatea prevenirii sau inversării maladiilor cardiovasculare doar cu ajutorul unui regim alimentar” sănătos. „Nu este vorba doar despre o boală legată de modul de viaţă, dar şi de o caracteristică a îmbătrânirii la toate populaţiile umane”, apreciază doctorul Caleb Finch, profesor de gerontologie la Universitatea Californiei de Sud din Los Angeles, unul dintre coautorii acestei cercetări.
