Creierul are neuroni specializaţi pentru fiecare dintre cele cinci categorii de gust - sărat, amar, acru, dulce şi umami -, potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, care ar trebui să pună capăt anilor de dezbateri despre cum percepe creierul gustul, informează bbc.com. Studiul cercetătorilor de la Universitatea Columbia, publicat în revista Nature, a arătat că "senzorii" de pe limbă pentru fiecare gust au un omolog în creier, iar savanţii speră ca rezultatele cercetării vor ajuta la rezolvarea problemelor bătrânilor care îşi pierd simţul gustului.
Afirmaţia potrivit căreia gustul dulce este perceput doar cu vârful limbii este falsă. Fiecare dintre cele circa 8.000 de papile gustative aflate pe toată suprafaţa limbii este capabilă să simtă toate cele cinci gusturi. Fiecare papilă are însă celule specializate pentru fiecare dintre gusturi: sărat, amar, acru, dulce şi umami. În momentul în care detectează un semnal, aceste celule trimit un mesaj către creier. Până acum, modalitatea în care creierul prelucrează aceste mesaje a fost mult discutată.
Cercetătorii de la Universitatea Columbia au modificat nişte şoareci astfel încât neuronii responsabili de gust să devină fluorescenţi când sunt activaţi. Apoi au urmărit cu ajutorul instrumentelor de analiză regiunile din creier responsabile cu gustul. Şoarecii au fost apoi hrăniţi cu o serie de substanţe chimice pentru a declanşa senzorii de pe limbă pentru fiecare dintre cele cinci gusturi, în timp ce savanţii monitorizau răspunsul creierului. Cercetătorii au descoperit o conexiune directă şi specializată între limbă şi creier. "Celulele sunt bine reglate pentru fiecare gust în parte, astfel că există o potrivire foarte frumoasă între celulele din limbă şi semnalul pe care îl reprezintă în creier", a declarat profesorul Charles Zuker pentru BBC News.
Descoperirea neagă ideea că celulele nervoase din creier reacţionează la gusturi multiple. "În cazul persoanelor în vârstă, acestea nu se mai bucură atunci când mănâncă, nici nu vă daţi seama cât de rea este această situaţie. Credem că are o legătură cu celulele papilelor gustative de pe limbă", a spus Zuker.
Celule suşă din limbă produc noi celule sensibile la gust la fiecare două săptămâni, dar acest proces devine din ce în ce mai greoi pe măsură ce organismul îmbătrâneşte.
"Descoperirile ne oferă o abordare nouă privind posibila rezolvare a acestei probleme, pentru că ne oferă o înţelegere clară a modului de funcţionare, astfel că vom putea găsi moduri de îmbunătăţire a acestei funcţii", a mai spus profesorul Zuker. Una dintre metode ar putea presupune creşterea capacităţii de reacţie a celulelor pentru ca acestea să trimită un semnal mai puternic către creier.
