Morbiditatea nou-născuţilor din mame toxicomane a fost de 78 la sută în perioada 2005 - 2011, iar 69,5 la sută dintre ei erau în sevraj, rezultă dintr-un studiu al Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, specialiştii atrăgând atenţia că alcoolul şi fumatul au efecte la fel de negative.
Frecvenţa tot mai mare a cazurilor de nou-născuţi proveniţi din mame consumatoare de droguri, precum şi impactul consumului de droguri asupra nou-născutului au atras atenţia specialiştilor din cadrul Serviciului de Neonatologie al Departamentului Obstetrică-Ginecologie "Gheorghe Polizu" din Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu", care, începând cu anul 2003, au realizat mai multe studii în domeniu. În anul 2011, pornind de la concluziile studiilor anterioare, a fost realizat un studiu retrospectiv, pentru perioada 2005 - 2011, în care pentru prima dată s-au luat în discuţie componente de natură etică ale abordării mamelor consumatoare de droguri şi nou-născuţilor acestora.
Doctorul Doina Broscăuncianu, de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, a precizat că studiul a arătat că din anul 2008 se înregistrează o uşoară creştere a acestor cazuri. Din cele 25.389 de mame toxicomane monitorizate în perioada menţionată, 59 la sută luat heroină şi 36 la sută combinau mai multe tipuri de droguri. Peste 80 la sută dintre femei aveau probleme medico-psiho-sociale, iar 33 la sută dintre copii s-au născut prematur, 52 la sută dintre aceştia având greutatea sub 2.500 de grame. Morbiditatea în rândul nou-născuţilor din mame toxicomane a fost de 78 la sută, 69,5 la sută fiind în sevraj, 26,1 având infecţii cu transmitere sexuală sau sanguină, 27,2 infecţii materno-fetale şi 18,1 hemoragii. Dintre copiii născuţi de mame toxicomane, 30 la sută au fost abandonaţi în spital, 17 la sută au fost lăsaţi în grija serviciilor sociale şi 44 la sută au rămas în familie.
Adrian Abagiu, medic primar boli infecţioase şi doctor în ştiinţe medicale, de la Spitalul "Matei Balş" din Capitală, a atras atenţia că depresia şi insomnia sunt strâns legate de dependenţa de droguri la femei, iar nicotina este cel mai frecvent drog utilizat de gravide. El a declarat că fumatul şi consumul de alcool sunt la fel de periculoase pentru sarcină ca şi drogurile, existând o falsă impresie privind faptul că acestea ar fi mai puţin nocive datorită faptului că sunt "droguri legale". Studiile prezentate de Adrian Abagiu relevă că, în primul trimestru de sarcină, peste 20 la sută dintre gravide continuă să fumeze, iar 15 la sută fac acest lucru chiar şi în trimestrul al treilea de sarcină. "Estimările arată că 90 la sută dintre gravidele dependente de opiacee fumează mai mult de un pachet pe zi şi, deşi încearcă să se lase, 28 la sută nu reuşesc. Fumul de ţigară reduce fluxul sanguin placentar cu 38 la sută, dublând riscul de greutate redusă la naştere", a atras atenţia medicul de la Spitalul "Matei Balş".
Alte riscuri pe care le presupune fumatul în timpul sarcinii sunt: sarcina oprită în evoluţie, avortul spontan, naşterea prematură şi sindromul morţii subite infantile.
Fumatul la gravide are efecte şi asupra creierului fetal, fiind descrise afectări ale proceselor cognitive şi tulburări de comportament. De asemenea, sunt semnalate dificultăţi în procesarea informaţiilor auditive, inclusiv înţelegerea vorbirii în mediu zgomotos.
Potrivit constatărilor specialiştilor, copiii gravidelor fumătoare au incidenţă crescută a infecţiilor respiratorii în primul an de viaţă, a infecţiilor otice, a cariilor şi au predispoziţie pentru fumat pe parcursul vieţii. Specialiştii atrag atenţia că nu există cantitate de alcool permisă pe timpul sarcinii, consumul putând dezvolta sindromul alcoolic fetal, defecte fetale asociate, malformaţii congenitale sau deficienţe neurologice. Copiii ai căror mame au consumat alcool în timpul sarcinii pot avea deficit de învăţare sau în gândirea logică, dezvoltare întârziată a limbajului, funcţii motorii diminuate, coordonare şi balans deficitare, tulburări comportamentale.
Specialiştii au mai arătat că majoritatea cazurilor prezintă patologie medico-psiho-socială, copiii fiind predispuşi la tulburări de dezvoltare, atât cognitive, cât şi somatice, au probleme de nutriţie şi o stare excesivă de iritabilitate.
Pe de altă parte, potrivit specialiştilor, mortalitatea infantilă este mai ridicată în rândul nou-născuţilor proveniţi din mame consumatoare de droguri.
Şeful Biroului din România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Victor Olsavszky, a arătat că în lume sunt între 155 şi 250 de milioane de consumatori de substanţe psihoactive, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, aceştia reprezentând între 3,5 şi 3,7 la sută din populaţia globului. Victor Olsavszky a mai spus că, la nivel european, se pierd aproximativ 2,4 milioane de ani prin moartea sau dizabilităţile persoanelor toxicomane. "Sunt ani pe care ar fi putut să-i trăiască în condiţii normale", a mai spus reprezentantul OMS.
