Antibioticele pot creşte vulnerabilitatea în faţa gripei şi pot agrava simptomele acesteia, conform rezultatelor unui studiu publicat de un institut de cercetare din Marea Britanie, citat de Press Association, potrivit Agerpres.
Mecanismele naturale de apărare contra gripei prezente la nivelul plămânilor au devenit mai fragile la şoarecii de laborator cu o floră bacteriană intestinală sănătoasă cărora li s-au administrat antibiotice înainte de a fi infectaţi cu virusul gripal, potrivit unui studiu efectuat la Institutul Francis Crick.
Cercetătorii au descoperit că genele antivirale prezente în mucoasa plămânilor sunt menţinute active prin semnalele primite de la flora intestinală sănătoasă şi alcătuiesc astfel prima linie de apărare contra gripei.
Doar o treime dintre şoarecii de laborator au supravieţuit după ce li s-au administrat antibiotice şi apoi au fost infectaţi cu virusul gripal. Prin comparaţie, 80% dintre rozătoarele care nu au primit antibiotice înainte de a fi infectaţi au supravieţuit.
La două zile după infectare, şoarecii care au primit antibiotice prezentau o cantitate de cinci ori mai mare de virusuri în plămâni, se arată în studiul publicat în Cell Reports. Ca urmare, răspunsul imunitar a fost mai intens şi mai dăunător conducând la manifestarea unui număr mai mare de simptome severe.
''Am descoperit că antibioticele pot şterge rezistenţa timpurie la gripă, fapt ce adaugă noi dovezi conform cărora acestea nu ar trebui administrate sau prescrise cu uşurinţă'', a atras atenţia doctor Andreas Wack, conducătorul studiului.
''Pe lângă faptul că utilizarea inadecvată a antibioticelor favorizează rezistenţa la acestea şi distruge flora bacteriană utilă, vulnerabilitatea în faţa virusurilor creşte. Acest lucru ar putea fi relevant nu doar în cazul oamenilor ci şi al animalelor, numeroase ferme la nivel mondial obişnuind să utilizeze antibiotice în scop profilactic'', a adăugat cercetătorul.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că celulele mucoasei pulmonare sunt mai importante decât celulele sistemului imunitar în ceea ce priveşte rezistenţa la gripă, în stadiile incipiente ale infecţiei. ''Ele sunt singurul loc în care virusul se poate multiplica, de aceea reprezintă principalul câmp de bătălie în lupta contra gripei. Flora intestinală transmite un semnal ce menţine în alertă celulele din mucoasa care căptuşeşte plămânii, prevenindu-se astfel multiplicarea rapidă a virusului'', au notat cercetătorii.
