Românii nu mănâncă sănătos şi în consecinţă nici sănătatea lor nu este bună, iar acest lucru se reflectă în amplificarea diabetului, a obezităţii şi a dislepidemiei, a declarat prof. dr. Nicolae Hâncu, membru corespondent al Academiei Române, cu prilejul lansării lucrării "Abecedar de nutriţie".
Acesta a adăugat că starea de sănătate este influenţată de alimentaţie atât în bine, cât şi în rău şi a criticat faptul că nu se mănâncă dimineaţa, că se sare peste mese şi masa de seară a devenit principala masă.
"Fără îndoială alimentaţia românilor de acum nu seamănă cu cea de acum douăzeci de ani. Atunci aveam două tipuri distincte de alimentaţie, de toamnă târzie - iarnă, până prin luna martie târziu nu se găseau zarzavaturi proaspete, fructe, nu se găseau decât mere, din când în când citrice, acum avem tot timpul fructe, legume, problema este să ştii când trebuie să le consumi şi cum trebuie să le consumi. Plecând de la această constatare că românii nu mănâncă bine, am decis încă de anul trecut iniţierea unei campanii naţionale de educaţie nutriţională. Abecedarul pe care l-am lansat este de fapt un instrument de lucru, de învăţare, pentru că sunt monografii, cărţi nenumărate, dar era nevoie de un material din care să învăţăm cum să mâncăm sănătos.
A mânca sănătos înseamnă în primul rând a învăţa să mâncăm. Alimentaţia sănătoasă devine validă atunci când se asociază cu alte componente între care mişcarea este extrem de importantă, dar şi consumul moderat de alcool, renunţarea la fumat şi, surprinzător, un somn adecvat. Trebuie să dormim 7-8 ore pe noapte dintre care dacă se poate o oră trebuie să fie înainte de miezul nopţii", a explicat specialistul.
Prof. dr. Nicolae Hâncu a spus în legătură cu faptul că foarte multă lume mănâncă seara masa principală că ora de cină poate fi împinsă către opt jumătate chiar şi nouă, după această oră mâncatul să fie doar o excepţie. "Important este şi ce mânânci la această oră pentru că din păcate cina la români este foarte consistentă", a subliniat medicul.
În legătură cu obezitatea la copii, aceasta este conform mediei europene de circa 14%, dar este enorm în opinia prof. dr. Hâncu, care a subliniat că acum douăzeci şi ceva de ani nu exista în România acest lucru. "Obezitatea la copii înseamnă în următorii cinci - zece ani ateroscleroză, o coborâre a vârstei infarctului de miocard", a reliefat medicul.
Academicianul Eugen Simion, prezent la lansarea cărţii, a evidenţiat că Abecedarul de Nutriţie este un excelent ghid de alimentaţie sănătoasă. "Bucătăria noastră este tradiţională, este rafinată şi bogată, indiferent ce spun scepticii internaţionali, mai ales cea ţărănească pe care o evidenţiază literatura", a punctat acad. Eugen Simion.
Acesta a amintit că în urmă cu câţiva ani a scris un eseu despre discursul gurmand în opera lui Caragiale şi are în vedere să scrie despre ceremonialul gastronomic în opera lui Sadoveanu. "În general se mănâncă mult în literatura română. Mult şi de multe ori bine", a reliefat Eugen Simion, adăugând că Tudor Vianu spunea că mâncarea este şi un motiv al prieteniei.
La rândul său, consilierul de imagine al ministrului Educaţiei, Corina Pleşa, a amintit că obiceiul alimentaţiei sănătoase se deprinde din primii ani ai copilăriei. "Şcoala nu face faţă bombardamentului de reclame cu diferite oferte de tip fast food. Cea mai bună şcoală este familia", a afirmat Corina Pleşa.
