Aproximativ 40% din inteligenţa unui copil este moştenită de la părinţi, potrivit rezultatelor celui mai mare studiu genetic efectuat până în prezent, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Queensland (Australia).
Procentul este mai mic decât estimările anterioare, iar rezultatele acestui studiu sugerează că inteligenţa este influenţată de mai multe gene a căror activitate trebuie analizată prin cumulare, informează dailymail.co.uk.
Rezultatele acestui studiu alimentează şi mai mult dezbaterile privind inteligenţa, mai precis în ce măsură este un produs al moştenirii genetice, respectiv al factorilor de mediu.
Autorii studiului au utilizat date genetice (mostre de ADN) şi evaluări ale coeficientului de inteligenţă în cazul a 18.000 de copii, cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani, din patru ţări - Australia, Olanda, Marea Britanie şi SUA.
Profesorul Beben Benyamin, coordonatorul studiului, spune că au analizat relaţiile între tiparele de diferenţe în ADN-ul copiilor şi tiparele de diferenţe în coeficientul de inteligenţă.
Cercetătorii au descoperit - eliminând factorii de mediu - că între 20 şi 40% dintre variaţiile în ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă în copilărie sunt rezultatul factorilor genetici. Studiile anterioare indicau o variaţie de 40 - 50%.
Analizele au stabilit că gena FNBP1L are o importanţă semnificativă în ceea ce priveşte nivelul de inteligenţă în copilărie. Studii anterioare au stabilit că aceeaşi genă este cea mai importantă în prezicerea nivelului de inteligenţă la vârsta adultă.
De obicei, atunci când analizează modul în care factorii genetici influenţează trăsăturile individuale, cercetătorii preferă să caute variaţiile genetice cunoscute ca polimorfisme uninucleotidice, pentru că oferă informaţii genetice mai precise. Însă Benyamin spune că în timpul studiului lor nu au descoperit nicio astfel de variaţie care să prezică semnificativ nivelul inteligenţei în copilărie.
Înţelegerea factorilor care influenţează inteligenţa este importantă: coeficientul de inteligenţă este o bună modalitate de a prezice speranţa de viaţă, rezultatele şcolare şi profesionale, precum şi nivelul veniturilor la vârsta adultă, spune Benyamin.
Rezultatele acestui studiu sunt importante şi pentru o mai bună înţelegere a maladiilor mintale, a mai spus acesta.
