1. Caise
Aceste fructe dulci cu o aromă de portocale au un conţinut bogat de potasiu, fibre şi vitaminele A şi C, precum şi de beta-caroten şi licopen.
Şi în timp ce caisele proaspete conţin mult potasiu, versiunea uscată a fructelor are mai mulţi nutrienţi. Cercetarea a sugerat şi că aceste fructe pot ajuta la reducerea riscului apariţiei cancerului la ficat, din cauza nivelului ridicat de vitamina E pe care îl au în compoziţie caisele.
2. Sparanghelul
Sparanghelul este plin de nutrienţi precum vitamina A, B6, C şi E, fier, potasiu, calciu, magneziu, crom şi fibre. În plus, acesta conţine mult glutation, care ajută la lupta împotriva radicalilor liberi dăunători şi a cancerigenilor. De asemenea, potrivit studiilor, doar 140 de grame din această legumă conţine suficient acid folic pentru a satisface 60% din doza zilnică de nutrienţi recomandată.
3. Banane
Mulţi dintre noi suntem conştienţi că bananele sunt o sursă foarte bogată de potasiu, însă fructul galben conţine şi fibre şi vitaminele C şi B6. Potasiul din banane este foarte bun pentru presiunea arterială şi muşchi şi vitamina B6 este indicată pentru nivelul zahărului din sânge. În plus, bananele au acelaşi efect în ceea ce priveşte exerciţiile fizice ca şi băuturile energizante.
4. Busuioc
Planta plină de fier, folosită în special în bucătăriile italiană şi tailandeză, poate ajuta la potolirea stării de anxietate şi poate lupta chiar şi împotriva bacteriei ce provoacă apariţia coşurilor atunci când este aplicată pe piele. Studiile pe animale sugerează că busuiocul joacă un rol important şi ca un calmant, anti-inflamator şi antioxidant.
5. Piperul negru
Piperul negru, care provine din planta Piper nigrum, a fost conectat de numeroase beneficii pentru sănătate, care variază de la lupta împotriva bacteriilor şi până la contribuţia pozitivă adusă sistemului digestiv. În plus, un studiu recent a arătat că “principala conductă” a piperului negru, care este compusul responsabil pentru gustul său picant, ar putea avea un impact asupra producţiei de celule de grăsimi prin afectarea activităţii genelor.
6. Orezul negru
La fel ca orezul brun, orezul negru este plin de fier şi fibre, deoarece capacul tărâţelor care este eliminat pentru a face orezul alb rămâne pe cereală. Versiunea mai închisă la culoare are şi mai multă vitamina E şi conţine mai mulţi antioxidanţi de antocianină decât afinele.
7. Morcovii
O cană de felii de morcovi furnizează 400% din necesarul zilnic recomandat de vitamina A, o parte din motivul pentru care morcovii îşi primesc binemeritata reputaţie de a ajuta la îmbunătăţirea vederii. Însă, leguma crocantă este de asemenea o sursă bogată de fibre, potasiu şi vitamina C şi K. La fel ca şi cartofii dulci, morcovii au culoarea portocalie din cauza beta carotenului, care ajută la îmbunătăţirea sistemului imunitar şi a pielii.
8. Ardei iuţi
Compusul responsabil pentru “lovitura de foc” a ardeilor iuţi, capsaicina, poate lupta împotriva diabetului şi cancerului, şi poate promova chiar şi pierderea în greutate.
9. Citrice
Portocalele şi-au câştigat demult locul în lista celor mai sănătoase alimente, dar trebuie recunoscute şi lămâile, lime-ul, grapefruit şi mandarinele. Bineînţeles toate citricile sunt bogate în vitamina C, însă acestea au şi un conţinut ridicat de fibre, care îti dau o stare de saţietate. Potrivit unui studiu realizat în februarie, citricile au un compus chimic care se pare că reduce riscul atacului cerebral la femei.
10. Usturoiul
Mirositor, desigur, dar usturoiul se mândreşte cu o porţie de antioxidanţi care protejează împotriva mai multor tipuri de cancer, printre care cel mamar, de prostată şi de colon. Usturoiul este şi un amplificator al imunităţii naturale, care luptă împotriva bacteriilor şi a viruşilor.
11. Seminţe de cânepă
Deşi cânepa este de cele mai multe ori asociată cu verişoara sa botanică ilegală, marijuana, această plantă este o sursă de proteine vegetariene complete care este uşor de digerat pentru oameni. Având niveluri ridicate de omega-3 şi omega-6, cercetătorii sunt interesaţi în mod special de potenţialul pe care îl are cânepa în prevenirea bolilor cardiace şi a aterosclerozei. Unele studii au arătat deja că acidul lineoleic din seminţele de cânepă alimentare pot ajuta la prevenirea unei presiuni arteriale mari.
Seminţele de cânepă, care nu au niciun efect psihedelic, sunt disponibile în multe forme: prăjite ca şi gustare, presate ca şi ulei sau măcinate în făină. Există lapte de cânepă, unt de cânepă şi chiar brânză de cânepă.
12. Cartoful chinezesc (Jicama)
Jicama, leguma rădăcinoasă bogată în fibră şi cu miezul dulce, care creşte în America Centrală şi de Sud, este de fapt un aliment extrem de sănătos. Este un aliment ce are un conţinut caloric redus dar are multe fibre, care sunt o parte esenţială dintr-o alimentaţie sănătoasă.
Jicama este bogată şi în vitamina C şi K. Din cauza texturii crocante, Institutul American de Cercetare a Cancerului recomandă folosirea rădăcinii de Jicama ca o alternativă sănătoasă la chipsuri.
13. Kiwi
Fructele de kiwi sunt din punct de vedere tehnic fructe de pădure aşa că nu este deloc surprinzător faptul că sunt la fel de nutritive ca şi binecunoscutele afine. Fructele au niveluri mari de vitamina C şi E, potasiu şi antioxidant luteină, care a fost demonstrat că nu ajută doar la prevenirea leziunilor celulare a radicalilor liberi, dar ajută şi la protejarea vederii jucând un rol important în prevenirea degenerării maculare. Un studiu norvegian a descoperit că dacă se consumă două kiwi pe zi atunci sângele este subţiat, ceea ce ajută la prevenirea cheagurilor de sânge.
14. Mango
Plin de fibre, pectină şi vitamina A, C şi B6, mango poate juca un rol important în stimularea răspunsului imunitar, protecţiei vederii, administrarea colesterolului şi a zahărului din sânge, şi poate chiar preveni apariţia cancerului. De fapt, un studiu a descoperit că pulpa de mango alimentar ajută la protecţia împotriva leziunilor celulare, datorită unei abundenţe de lupeol antioxidant.
15. Măsline
Aceste mici fructe sunt o sursă bogată de grăsimi monosaturate care protejează inima, dar de asemenea ajută şi la prevenirea inflamaţiei care poate contribui la artrită, la diabetul de tip 2 şi foarte posibil la cancer, datorită unui fitochimical numit oleocantal. Mai mult, unele dovezi sugerează că măslinele pot stimula funcţiile cognitive sau cel puţin ajută la prevenirea declinului, mulţumită hidroxitirosolului polifenol.
16. Ceapa
Poate nu îţi place să o tai, însă ceapa merită câteva lacrimi. Ceapa a fost legată de un nivel mai redus al colesterolului şi a presiunii arteriale, precum şi un risc mai mic de atac cardiac.
Un studiu al Institutului Naţional de Cancer din SUA a descoperit că un aport de 10 grame de ceapă (praz sau usturoi) pe zi este legat de un risc mai redus de apariţie a cancerului la prostată. Ceapa roşie conţine quercetină, un antioxidant cu proprietăţi anti-inflamatorii şi anti-histaminice.
17. Oregano
Poate cel mai bine cunoscut ca şi un ingredient de pizza, acest condiment modest are o putere surprinzătoare. Doar jumătate de linguriţă de oregano conţine aceiaşi cantitate de antioxidanţi ca şi trei căni de spanac crud. O linguriţă mică de oregano are un gram de fibre şi 14% din doza zilnică recomandată de vitamina K, care ajută la menţinerea oaselor sănătoase şi puternice.
18. Papaya
Acest fruct viu-colorat este încărcat cu vitaminele A şi C care stimulează imunitatea şi poate ajuta şi la digestie. Culoarea roşiatică se datorează în mare parte licopenului, care, în colaborare cu carotenoida, cealaltă componentă a fructului de papaya, beta-criptoxantina, pare a lupta în special cu cancerul cervical.
19. Ananas
O cană de cuburi de ananas conţine peste 130% din doza zilnică recomandată de vitamina C pentru un sistem imunitar sănătos. Sucul de ananas conţine o enzimă numită bromelaină, care poate lupta împotriva inflamaţiei, a cheagurilor de sânge şi poate ajuta organismul la absorbţia antibioticelor.
20. Cimbru
Doar o linguriţă din acest condiment furnizează 7% din doza zilnică recomandată de fier şi, totodată, este şi o sursă bună de vitamina A, C, E şi K.
Uleiurile bogate în antioxidanţi din această plantă versatilă au fost demonstrate ca fiind de ajutor în ceea ce priveşte stimularea puterii cerebrale la şoarecii de laborator mai bătrâni.
