Înmulţirea cazurilor de autism din Statele Unite sugerează că diverşi factori de risc din mediul în care trăim ar fi responsabili pentru declanşarea frecventă a cazurilor de boală, iar studiile realizate recent ne confirmă că fătul poate prezenta simptome chiar din burta mamei, informează ABC News.
Potrivit studiului publicat în revista de specialitate Pedriatisc, copiii concepuţi la distanţă de un an faţă de fraţii lor sunt de trei ori mai predispuşi la autism. Această legătură a rămas valabilă chiar şi în momentul în care autorii studiului au căutat şi alte explicaţii, precum vârsta părinţilor, naşterea prematură, greutatea scăzută la naştere - factori care favorizează de regulă autismul. Cercetătorii au conchis că riscul de autism la copiii concepuţi la distanţă de 1 sau 2 ani faţă de fraţii lor era aproape de două ori mai mare.
Studiul a examinat peste 660.000 de copii născuţi în California între 1992 şi 2002. Pe parcursul acestei perioade, procentul naşterilor care aveau loc la distanţă de 24 de luni de o sarcină precedentă a crescut de la 11 la 18 la sută.
Autorii au oferit două posibile explicaţii pentru această teorie: fie comportamentul austist este mai uşor de observat când părinţii pot face comparaţia între doi fraţi apropiaţi ca vârstă, fie fătul suferă din cauza carenţei de substanţe nutritive oferite de corpul mamei, precum acidul folic, responsabil pentru dezvoltarea cerebrală.
Pe parcursul ultimilor 40 de ani, răspândirea altor tulburări comportamentale ce ţin de autism, precum sindromul Asperger, a crescut înzecit, afectând în mare unul din 110 copii, conform datelor oferite în 2006 de Centrul de Control al Bolilor (CDC).
Studiile realizate de Peter Bearman, directorul Centrului Lazarsfeld pentru Ştiinţe Sociale de la Universitatea Columbia, au scos la iveală că şansele ca un copil să fie diagnosticat cu o tulburare de tip autist cresc prin campaniile de informare. Însă informarea nu are cum să fie responsabilă pentru înmulţirea dramatică a cazurilor de boală, a declarat dr. Thomas Insel, director al Institutului Naţional de Boli Mentale. Insel este de asemenea sceptic când vine vorba despre legătura dintre durata dintre sarcini, carenţa de acid folic şi riscul declanşării bolii.
Autismul presupune o listă complexă de tulburări declanşate fie de factori genetici, fie de factori din mediul înconjurător, atât sociali, cât şi biologici, fapt ce îngreunează sarcina cercetătorilor de a-i înţelege cauzele şi a găsi tratamente adecvate.
Potrivit studiului publicat în revista de specialitate Pedriatisc, copiii concepuţi la distanţă de un an faţă de fraţii lor sunt de trei ori mai predispuşi la autism. Această legătură a rămas valabilă chiar şi în momentul în care autorii studiului au căutat şi alte explicaţii, precum vârsta părinţilor, naşterea prematură, greutatea scăzută la naştere - factori care favorizează de regulă autismul. Cercetătorii au conchis că riscul de autism la copiii concepuţi la distanţă de 1 sau 2 ani faţă de fraţii lor era aproape de două ori mai mare.
Studiul a examinat peste 660.000 de copii născuţi în California între 1992 şi 2002. Pe parcursul acestei perioade, procentul naşterilor care aveau loc la distanţă de 24 de luni de o sarcină precedentă a crescut de la 11 la 18 la sută.
Autorii au oferit două posibile explicaţii pentru această teorie: fie comportamentul austist este mai uşor de observat când părinţii pot face comparaţia între doi fraţi apropiaţi ca vârstă, fie fătul suferă din cauza carenţei de substanţe nutritive oferite de corpul mamei, precum acidul folic, responsabil pentru dezvoltarea cerebrală.
Pe parcursul ultimilor 40 de ani, răspândirea altor tulburări comportamentale ce ţin de autism, precum sindromul Asperger, a crescut înzecit, afectând în mare unul din 110 copii, conform datelor oferite în 2006 de Centrul de Control al Bolilor (CDC).
Studiile realizate de Peter Bearman, directorul Centrului Lazarsfeld pentru Ştiinţe Sociale de la Universitatea Columbia, au scos la iveală că şansele ca un copil să fie diagnosticat cu o tulburare de tip autist cresc prin campaniile de informare. Însă informarea nu are cum să fie responsabilă pentru înmulţirea dramatică a cazurilor de boală, a declarat dr. Thomas Insel, director al Institutului Naţional de Boli Mentale. Insel este de asemenea sceptic când vine vorba despre legătura dintre durata dintre sarcini, carenţa de acid folic şi riscul declanşării bolii.
Autismul presupune o listă complexă de tulburări declanşate fie de factori genetici, fie de factori din mediul înconjurător, atât sociali, cât şi biologici, fapt ce îngreunează sarcina cercetătorilor de a-i înţelege cauzele şi a găsi tratamente adecvate.
