Într-un interviu acordat New York Times în 1945, Sir Alexander Fleming avertiza întreaga lume: potrivit inventatorului penicilinei, o utilizare improprie a antibioticului putea duce la selecţia de "forme mutante" şi rezistente de stafilococ auriu, capabile să provoace infecţii grave nu doar la pacienţi, ci şi la cei care se află în vecinătatea acestora. Fleming avea dreptate: după un an de utilizare a penicilinei, un procent mare din aceste bacterii dezvoltase rezistenţă la terapie. De atunci, în pofida faptului că cercetarea a produs zeci de noi molecule, situaţia s-a înrăutăţit până la a deveni cu adevărat alarmantă.
În prezent există germeni invincibili, capabili să supravieţuiască tuturor (sau aproape) tuturor antibioticelor menite a-i ucide. Ultimul a apărut în India şi, din cauza turismului sanitar practicat de mulţi englezi (care merg la Delhi pentru a se supune intervenţiilor chirurgicale, mai ieftine decât în Marea Britanie), a reuşit să ajungă în Europa şi să provoace infecţii, după cum se arăta recent într-un articol publicat de revista The Lancet.
Îngrijorarea în lumea medicală este tot mai mare. Apariţia acestor super-bacterii ultra-rezistente nu este o noutate: enterobacteria indiană este doar ultima, dar au fost deja identificate bacterii, denumite Acinetobacterii, împotriva cărora cele mai multe dintre moleculele disponibile sunt ineficiente şi care pot provoca infecţii grave, mai ales în departamentele de chirurgie sau terapie intensivă ale spitalelor.
Aproape toate antibioticele au fost descoperite între anii '50 şi '70, şi în ultimii 10 ani nu au apărut decât două noi clase de compuşi. Industria farmaceutică nu are interes să dezvolte molecule de tipul antibioticelor, care, spre deosebire de cele pentru hipertensiune sau diabet, sunt administrate o perioadă scurtă de timp şi, în plus, riscă să devină rapid inutilizabile din cauza rezistenţelor. Dar, în timp ce cercetarea şi-a încetinit ritmul, bacteriile nu stau locului, vehiculând infecţii şi rezistenţe de la un capăt la altul al lumii.
Pesimiştii vorbesc acum de "era post-antibiotice", dar optimiştii continuă să creadă în cercetarea medicală, bazându-se pe faptul că, în ultimă instanţă, oamenii de ştiinţă se vor dovedi mai "şmecheri" decât bacteriile.
În prezent există germeni invincibili, capabili să supravieţuiască tuturor (sau aproape) tuturor antibioticelor menite a-i ucide. Ultimul a apărut în India şi, din cauza turismului sanitar practicat de mulţi englezi (care merg la Delhi pentru a se supune intervenţiilor chirurgicale, mai ieftine decât în Marea Britanie), a reuşit să ajungă în Europa şi să provoace infecţii, după cum se arăta recent într-un articol publicat de revista The Lancet.
Îngrijorarea în lumea medicală este tot mai mare. Apariţia acestor super-bacterii ultra-rezistente nu este o noutate: enterobacteria indiană este doar ultima, dar au fost deja identificate bacterii, denumite Acinetobacterii, împotriva cărora cele mai multe dintre moleculele disponibile sunt ineficiente şi care pot provoca infecţii grave, mai ales în departamentele de chirurgie sau terapie intensivă ale spitalelor.
Aproape toate antibioticele au fost descoperite între anii '50 şi '70, şi în ultimii 10 ani nu au apărut decât două noi clase de compuşi. Industria farmaceutică nu are interes să dezvolte molecule de tipul antibioticelor, care, spre deosebire de cele pentru hipertensiune sau diabet, sunt administrate o perioadă scurtă de timp şi, în plus, riscă să devină rapid inutilizabile din cauza rezistenţelor. Dar, în timp ce cercetarea şi-a încetinit ritmul, bacteriile nu stau locului, vehiculând infecţii şi rezistenţe de la un capăt la altul al lumii.
Pesimiştii vorbesc acum de "era post-antibiotice", dar optimiştii continuă să creadă în cercetarea medicală, bazându-se pe faptul că, în ultimă instanţă, oamenii de ştiinţă se vor dovedi mai "şmecheri" decât bacteriile.
