Orice afecţiune generală care slăbeşte starea de imunitate a organismului determină fragilitate la orice fel de agresiune, cu preponderenţă la frig. Aşa că, dacă iarna vă plângeţi de diverse dureri, poate fi un perfect semnal de alarmă să mergeţi la medic pentru examinări amănunţite.
Bolnavii cu diabet zaharat, cei cu insuficienţă hepatică sau renală, cei cu boli sistemice (cum e cazul leucemiei) sau cei anemici pot fi extrem de deranjaţi de frig. Aceste persoane nu mai au un sistem imunitar competent, ceea ce îi face sensibili la multiple agresiuni, printre care frigul se află pe primele locuri. Dacă nu suferiţi de o afecţiune gravă, iată posibilele boli care lovesc în anotimpul extrem de rece.
Pe primul plan, bolile pulmonare
Afecţiunile pulmonare au o legătură directă cu frigul şi se acutizează iarna. Iată mecanismul. Frigul determină îngustarea căilor respiratorii, adică bronhoconstricţia. O dată îngustate, prin căile respiratorii circulă o cantitate mai mică de aer, ceea ce poate cauza dificultăţi în timpul respiraţiei şi senzaţia de disconfort.
La bolnavii care au astm bronşic, acest fenomen perfect natural poate declanşa o criză astmatică. Chiar dacă frigul vă cauzează disconfort în timpul respiraţiei, nu înseamnă că va trebui să vă închideţi în casă tot timpul iernii. Rezolvaţi problema constricţiei căilor respiratorii dacă purtaţi un fular peste nas şi gură şi dacă respiraţi doar pe nas.
Structura de vase capilare din interiorul nasului încălzeşte aerul şi îl face propice respiraţiei. În cazul în care aţi fost diagnosticaţi cu o boală pulmonară, medicul vă poate recomanda ca în perioada rece să utilizaţi un bronhodilatator.
Sezonul gripelor
Chiar dacă nu aveţi o afecţiune pulmonară, aparatul respirator tot suferă iarna. E sezonul gripelor şi al răcelilor. Virusurile reprezintă principalii răspunzători de aceste afecţiuni şi ei nu reacţionează la antibiotice: deci atenţie la toate antibioticele luate inutil la o simplă răceală.
Iată legătura dintre frig şi virusurile care preferă aparatul respirator. Din cauza diferenţelor de temperatură foarte mari dintre spaţiile de locuit şi mediul înconjurător, mucoasa nazală se lubrifiază mai puternic în mod natural. Fiind mai bine lubrifiată, virusurile existente peste tot se lipesc mai bine de aceasta şi astfel se pot înmulţi în voie.
Aşa apare o viroză respiratorie. O trataţi de obicei cu lichide călduţe, cu mese bogate nutriţional şi cu mai multă odihnă.
Atenţie şi la inimă!
Frigul nu accentuează doar bolile respiratorii, ci şi pe cele cardiace. Când temperaturile scad, vasele de sânge se îngustează, pentru a menţine constantă temperatura corpului. Dacă se îngustează spaţiul prin care curge sângele, automat presiunea acestuia creşte şi, la cei predispuşi, apare riscul unui accident vascular sau a unui atac de cord.
Frigul vă poate crea astfel probleme mari dacă sunteţi hipertensivi sau dacă e obligatoriu să vă menţineţi tensiunea la un nivel constant (în cazul persoanelor cu diabet sau afecţiuni renale cronice). Legătura dintre temperaturile joase şi presiunea sângelui nu este o glumă. Spre exemplu, dacă ţineţi mâna în apă rece ca gheaţa timp de 1 minut, tensiunea arterială va fi mare timp de două ore!
Bolnavii cu diabet zaharat, cei cu insuficienţă hepatică sau renală, cei cu boli sistemice (cum e cazul leucemiei) sau cei anemici pot fi extrem de deranjaţi de frig. Aceste persoane nu mai au un sistem imunitar competent, ceea ce îi face sensibili la multiple agresiuni, printre care frigul se află pe primele locuri. Dacă nu suferiţi de o afecţiune gravă, iată posibilele boli care lovesc în anotimpul extrem de rece.
Pe primul plan, bolile pulmonare
Afecţiunile pulmonare au o legătură directă cu frigul şi se acutizează iarna. Iată mecanismul. Frigul determină îngustarea căilor respiratorii, adică bronhoconstricţia. O dată îngustate, prin căile respiratorii circulă o cantitate mai mică de aer, ceea ce poate cauza dificultăţi în timpul respiraţiei şi senzaţia de disconfort.
La bolnavii care au astm bronşic, acest fenomen perfect natural poate declanşa o criză astmatică. Chiar dacă frigul vă cauzează disconfort în timpul respiraţiei, nu înseamnă că va trebui să vă închideţi în casă tot timpul iernii. Rezolvaţi problema constricţiei căilor respiratorii dacă purtaţi un fular peste nas şi gură şi dacă respiraţi doar pe nas.
Structura de vase capilare din interiorul nasului încălzeşte aerul şi îl face propice respiraţiei. În cazul în care aţi fost diagnosticaţi cu o boală pulmonară, medicul vă poate recomanda ca în perioada rece să utilizaţi un bronhodilatator.
Sezonul gripelor
Chiar dacă nu aveţi o afecţiune pulmonară, aparatul respirator tot suferă iarna. E sezonul gripelor şi al răcelilor. Virusurile reprezintă principalii răspunzători de aceste afecţiuni şi ei nu reacţionează la antibiotice: deci atenţie la toate antibioticele luate inutil la o simplă răceală.
Iată legătura dintre frig şi virusurile care preferă aparatul respirator. Din cauza diferenţelor de temperatură foarte mari dintre spaţiile de locuit şi mediul înconjurător, mucoasa nazală se lubrifiază mai puternic în mod natural. Fiind mai bine lubrifiată, virusurile existente peste tot se lipesc mai bine de aceasta şi astfel se pot înmulţi în voie.
Aşa apare o viroză respiratorie. O trataţi de obicei cu lichide călduţe, cu mese bogate nutriţional şi cu mai multă odihnă.
Atenţie şi la inimă!
Frigul nu accentuează doar bolile respiratorii, ci şi pe cele cardiace. Când temperaturile scad, vasele de sânge se îngustează, pentru a menţine constantă temperatura corpului. Dacă se îngustează spaţiul prin care curge sângele, automat presiunea acestuia creşte şi, la cei predispuşi, apare riscul unui accident vascular sau a unui atac de cord.
Frigul vă poate crea astfel probleme mari dacă sunteţi hipertensivi sau dacă e obligatoriu să vă menţineţi tensiunea la un nivel constant (în cazul persoanelor cu diabet sau afecţiuni renale cronice). Legătura dintre temperaturile joase şi presiunea sângelui nu este o glumă. Spre exemplu, dacă ţineţi mâna în apă rece ca gheaţa timp de 1 minut, tensiunea arterială va fi mare timp de două ore!
