Mihai Maricel, suspectul principal în asasinarea doctoriţei stomatolog Marina Gavril, a contestat pe 30 iulie la Curtea de Apel Galaţi decizia magistraţilor Tribunalului Brăila de a-l aresta preventiv pentru 30 de zile. În documentul de mai jos este încheierea de şedinţă, din data de 30 iulie, de la Curtea de Apel Galaţi prin care magistaţii explică clar de ce bărbatul trebuie să stea după gratii, contestaţia acestuia fiind considerată nefondată.
Încheierea de şedinţă este anonimizată conform legii, inculpatul XXX fiind suspectul principal, brăileanul Maricel Mihai. Se lămureşte clar ”filmul“ crimei.
În fapt, inculpatului i se aduc acuzaţii că, la data 16.07.2024, la ora 16:12, după o atentă planificare, ar fi pătruns în cabinetul medical stomatologic situat în ..... unde ar fi aplicat mai multe lovituri victimei .... în zona gâtului, prin folosirea unui obiect tăietor-înţepător şi că, în urma leziunilor suferite ca urmare a plăgilor înjunghiate, a intervenit decesul victimei. (...) Chiar realizând o reevaluare a materialului probator, aceasta nu presupune un examen amănunţit al tuturor probelor care susţin/infirmă starea de fapt, pentru a se stabili dacă aceste probe sunt apte sau nu să susţină vinovăţia inculpatului sau o eventuală soluţie de condamnare a acestuia pentru acuzaţiile aduse şi nici măcar dacă acestea sunt apte să susţină o soluţie de trimitere în judecată. În cadrul unei astfel de evaluări, judecătorul verifică dacă temeiurile expuse în susţinerea soluţiei de luare a măsurii preventive sunt în măsura să susţină suspiciunea rezonabilă a comiterii faptei de care persoana este acuzată.
Prin urmare, cât timp ansamblul probelor administrate susţin aceste acuzaţii, este îndeplinită condiţia existenţei unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârşit infracţiunea pentru care este cercetat.
Cât despre probatorii care confirmă implicarea inculpatului în activitatea infracţională, judecătorii de drepturi şi libertăţi de la instanţa de control judiciar constată că acestea au fost în mod temeinic apreciate de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond, în cauză existând un minim de probe la acest moment procesual din care rezultă implicarea inculpatului contestator ca posibil autor la comiterea faptei de omor calificat asupra victimei, contrar afirmaţiilor apărătorului ales al inculpatului.
Astfel, din cuprinsul fişei de constatări preliminare nr. .... a rezultat că moartea victimei datează din 16.07.2024, în intervalul orar 15.00-19.00, faţă de ora sosirii echipajului medical.
Ce s-a văzut pe camerele video
Camerele de supraveghere video amplasate în loc public au surprins traseul urmat de inculpat în ziua de 16.07.2024, anterior şi ulterior decesului victimei.
Astfel, din vizionarea acestor imagini se constată că la ora afişată 01:12:51 (ora reală 15.54), camera de supraveghere video amplasată în terasamentul căilor ferate aparţinând CFR Brăila l-a surprins pe inculpatul XXX care se deplasează pe strada ..., cu direcţia spre poarta de intrare în strada ....., îmbrăcat cu pantaloni lungi de culoare închisă, tricou alb şi o pungă deschisă la culoare în mâna dreaptă, persoana deplasându-se prin curtea gării CFR către peronul gării CFR Brăila. Înainte de a ajunge în acest loc, inculpatul s-a deplasat în Municipiul Galaţi, fiind domiciliat în ..... Din Municipiul Galaţi a ajuns în zona unde a fost identificat de camera de supraveghere cu un taxi de culoare albă. Conducătorul auto a fost identificat şi audiat în acest sens, iar din declaraţia acestui martor a rezultat că inculpatul purta pantaloni de culoare închisă şi cămaşă cu mâneca lungă de culoare închisă, posibil neagră, avea asupra sa şi o bluză de culoare închisă care acoperea un obiect ţinut la subraţul drept.
Prin coroborarea filmării de la ora 15:54 cu depoziţia martorului audiat-şofer de taxi, se constată că inculpatul, după ce a coborât din taxi, a renunţat la cămaşa neagră, fiind surpins ulterior purtând un tricou alb.
La ora afişată 16:05 (ora reală 16.05), camera de supraveghere video amplasată la sediul unei persoane juridice, situată pe strada ..... a surprins un autoturism marca ..., de culoare albă, în regim taxi (fără lampă taxi), care se deplasează dinspre Bulevardul ... către strada .... În autoturism se observă, pe bancheta din dreapta spate, o persoană cu vestimentaţia deschisă la culoare în partea superioară a corpului.
La ora afişată 16:22 (ora reală 16.05), camera de supraveghere video amplasată cu vederea în strada... şi intersecţia cu strada..., a surprins acelaşi autoturism care intră pe strada şi apoi pe strada .... pentru ca, în continuare, la ora afişată 16:06 (ora reală 16.06), camerele de supraveghere video amplasate în loc public să surprindă acelaşi autoturism taxi, care circulă pe strada …dinspre strada ... către strada ... şi care parchează, iar la câteva secunde, apare în cadru o persoană de sex bărbătesc, care a fost clar identificată ca fiind inculpatul XXX, îmbrăcat în pantaloni lungi. de culoare închisă, tricou alb şi o pungă de culoare deschisă pe care o poartă în mâna dreaptă. Cu această ocazie, s-a constatat faptul că în momentul în care inculpatul a observat camera de supraveghere, s-a oprit brusc şi a ridicat mâna stângă, acoperindu-şi faţa, după care s-a întors cu spatele la cameră şi s-a deplasat înapoi spre strada .... .
Continuând vizionarea aceloraşi camere amplasate în spaţiul public, constatăm că la ora afişată 16:09 (ora reală 16,09), este surprinsă aceeaşi persoană de sex bărbătesc, care se deplasează pe aleea ce duce spre strada ..., îmbrăcată în pantaloni lungi de culoare închisă, cu marginile buzunarelor albe, sub buzunarul stâng un model indescifrabil, bluză cu mâneci lungi de culoare închisă, şapcă sport de culoare închisă ce are pe cozoroc în partea din stânga un model/logo rotund, mască chirurgicală albastră pe faţă, mănuşă albastră doar pe mâna dreaptă, pantofi sport închişi la culoare cu un model deschis la culoare pe ambele părţi laterale şi o pungă albă pe care o schimba dintr-o mână în alta, ceea ce dovedeşte faptul că inculpatul s-ar fi pregătit pentru comiterea atacului asupra victimei, scop în care a îmbrăcat bluza de culoare închisă pe care o avea asupra lui de la momentul în care plecase din Municipiul Galaţi, pentru a fi mai greu de recunoscut, acoperindu-şi capul cu o şapcă sport de culoare închisă, iar faţa şi-a acoperit-o cu o mască chirurgicală, vestimentaţie inadecvată perioadei de caniculă extremă înregistrată în data de 16.07.2024, când temperatura din Municipiul Brăila a înregistrat maxime spre 40 de grade Celsius.
Ucigaşul a stat în cabinetul doctoriţei doar 33 de secunde
Văzând în continuare imaginile video de la dosar, constatăm că la ora afişată 16:26:56 (ora reală 16.11), camera de supraveghere video amplasată la sediul unei societăţi comerciale, orientată către intersecţia străzilor ...... a surprins aceeaşi persoană de sex bărbătesc, în concret inculpatul XXX, care traversează strada ... pe trecerea de pietoni, de la colţul ... către cabinetul stomatologic, îmbrăcată cu pantaloni lungi închişi la culoare, bluză cu mâneci lungi, închisă la culoare şi o pungă deschisă la culoare în mâna stângă, la ora afişată 16:27:10 (ora reală 16.12), aceeaşi cameră de supraveghere video menţionată anterior a surprins pe inculpat, care şi-a continuat deplasarea direct către scările de acces în cabinet, a urcat scările, a deschis usa de acces către exterior şi a intrat în cabinetul stomatologic, închizând uşa de acces în urma sa, iar la ora afişată 16:27:43 (ora reală 16.13), aceeaşi cameră de supraveghere video menţionată a surprins pe inculpat, având aceleaşi semnalmente descrise anterior, cum a deschis uşa cabinetului stomatologic şi a ieşit spre exterior, coborând scările cabinetului şi deplasându-se pe trotuar cu direcţia străzii .... Inculpatul s-a aflat astfel în interiorul cabinetului medical timp de 33 de secunde, timp pe care nu îl poate explica, motiv pentru care refuză să recunoască faptul că este persoana din imagini. Se presupune astfel că acesta este momentul în care inculpatul ar fi atacat victima, în interiorul cabinetului stomatologic cu un cuţit pe care îl avea asupra sa, probabil în sacoşa pe care a purtat-o în tot acest timp asupra sa.
Inculpatul a ieşit din cabinetul medical al victimei la ora reală 16:12, ieşind din raza de acţiune a camerelor de supraveghere la ora 16.13, dar în doar 2 minute, a revenit la acest cabinet medical, la ora 16:15, a intrat în cabinet de unde a ieşit în scurt timp, la ora 16:16, cel mai probabil, a asigurat uşa cabinetului cu o cheie, acţiune care pare a fi efectuată, după care a părăsit zona şi s-a îndreptat către strada ..... motivul încuierii cabinetului fiind cel mai probabil întârzierea găsirii victimei.
Reţinem că inculpatul contestator nu recunoaşte imaginile video menţionate mai sus, cu precădere nu recunoaşte imaginile video în care apare persoana de sex masculin îmbrăcată în negru cu şapcă neagră pe cap, ochelari de soare, mască la gură şi o mănuşă chirurgicală în mâna dreaptă, care pătrunde în jurul orelor 16:12 în cabinetul medical, considerând că nu se poate distinge chipul autorului din imagini, dar recunoaşte alte imagini video în care apare clar ca fiind filmat pe diferite străzi din Municipiul Brăila anterior şi ulterior acestui moment, precizând că se plimba fie pe la rude, fie pentru alte activităţi obişnuite ale sale.
Imagini cu ucigaşul deghizat
Ceea ce omite inculpatul contestator este faptul că aceste imagini video au o continuitate, iar persoana deghizată care pătrunde în cabinetul stomatologic la momentul la care se presupune medical că ar fi avut loc decesul victimei, în jurul orelor 16:12, este aceeaşi cu persoana care se deplasează cu trenul în Municipiul Galaţi, fără niciun scop anume, pentru ca din Galaţi, la scurt timp să ia un taxi şi să revină în Brăila, aproape de cabinetul stomatologic, având costumaţia mai sus menţionată, din imagini constatându-se clar că este inculpatul, care încă nu se afla mascat. Imaginile video au continuitate în sensul în care aceeaşi persoană coboară din taxi, se deghizează şi se îndreaptă către cabinetul stomatologic în care pătrunde şi stă preţ de cca. 33 secunde.
Aceeaşi persoană iese din cabinet şi se preumblă pe mai multe străzi din Municipiul Brăila, context în care, pe rând, scapă de diferite obiecte pe care le poartă în aceeaşi sacoşă, posibil cheile de la cabinetul medical pe care îl încuiase, arma crimei, etc, precum şi de diferite obiecte de vestimentaţie, pe care le aruncă în diferite tomberoane, peste gardul unei proprietăţi, etc.
Asasinul şi-a aruncat hainele la gunoi, dar a fost suprins de camere
Astfel, alte camere de supraveghere îl surprind pe inculpatul XXX, între orele înregistrate 16:54:52 - 16:55:07 (intervalul orar real 16.18-16.19), când se deplasează către ..., îmbrăcat într-un tricou alb (având imprimat în partea stângă a pieptului un logo negru asemănător logo ...), pantaloni scurţi până la genunchi de culoare albastră, o pungă albă în mână, ochelari de soare şi papuci culoare închisă, cu model alb pe laterale în exterior. Aceeaşi persoană îmbrăcată cu aceeaşi vestimentaţie descrisă anterior este surprinsă în intervalul orar 16:40:48 - 16:41:01 (ora reală 16.21-16.22), care se deplasează pe carosabil străzii ... către strada ....., iar în intervalul orar 15:44:24 - 15:45:49 (ora reală 16.29-16.30), îl surprinde pe strada ..., pe aleea dintre blocurile..., unde sunt amplasate mai multe tomberoane. Aici inculpatul se opreşte, aşează o pungă de culoare albă pe pământ şi scoate obiecte de vestimentaţie închise la culoare din punga albă (care a fost vizibilă până acum în filmările camerelor de supraveghere) şi le aşează pe gardul din spatele tomberoanelor, după care lasă atârnată pe gard şi punga albă. Pe sol rămâne un obiect de culoare albă, pe care îl ridică şi se îndreaptă către un tomberon apropiat, unde aruncă ceva, după care deschide următorul tomberon şi mai aruncă altceva, apoi îşi continuă drumul pe strada ... către strada.....
Audiat fiind, în cursul urmăririi penale, inculpatul nu doreşte să facă aprecieri asupra acestor imagini video care îi relevă clar chipul, de data aceasta nemaifiind deghizat. Cu toate că inculpatul neagă aceste imagini video, elementele probatorii care rezultă din acestea se coroborează cu obiectele găsite de organele de cercetare penală care au verificat zona acestor tomberoane.
În vederea identificării obiectelor de vestimentaţie aruncate, organele de cercetare penală au identificat o persoană pe nume ...., care a declarat verbal că a luat de la tomberon două pungi din material plastic în care se aflau mai multe perechi de încălţăminte, punându-le la dispoziţia organelor de cercetare penală. Astfel, a fost identificată o pereche de adidaşi bărbăteşti, de culoare neagră, ce prezintă pe laterale o dungă gri, cu inscripţia ...., împreună cu punga de plastic de culoare albă, cu imprimeuri - fructe de culoare roşie şi verde. toate ridicate în vederea expertizării.
În continuare, foarte important este momentul surprins de camerele de supraveghere în intervalul orar 17:29:23 - 17:29:26, ora reală 16.34, când inculpatul s-a deplasat pe trotuarul pe partea dreaptă a sensului de mers pe strada .... cu direcţia către strada ..., îmbrăcat cu un tricou alb, pantaloni blue jeans scurţi, cu papuci în picioare, purtând ochelari de soare şi având în mâna stângă o pungă de culoare albă, iar când a trecut prin dreptul imobilului cu nr. ....., acesta a scos din sacoşă un obiect pe care l-a aruncat peste gardul acestui imobil, continuându-şi deplasarea către strada.... Organele de cercetare penală au identificat obiectul aruncat ca fiind şapca purtată de inculpat la data comiterii faptei, obiect supus expertizării judiciare genetice, context în care a rezultat că, referitor la urma notată... (strop de culoare brun-roşcat identificat pe suprafaţa exterioară a şepcii), testele efectuate au pus în evidenţa prezenţa sângelui uman, iar în urma geneotipării acestei urme s-a obţinut un profil genetic ce aparţine unei persoane de sex masculin, profil genetic notat .... care s-a dovedit că apartine inculpatului.
Aşa fiind, deşi inculpatul nu recunoaşte că persoana din imaginile suprinse de camerele video amplasate în spaţiul public ar putea fi el, proba indubitabilă că este aceeaşi persoană o reprezintă chiar acest obiect de vestimentaţie care a fost aruncat de inculpat după comiterea presupusei fapte peste gardul unei proprietăţi aflată pe str...... obiect pe care s-a găsit ADN- ul său.
ADN-ul suspectului, la locul crimei
În ceea ce priveşte faptul că au fost exploatate urmele biologice prelevate subunghial cu ocazia necropsiei cadavrului victimei, respectiv tampon recoltor steril inscripţionat „depozit deget mare mâna stângă”, iar în urma geneotipării microurmei .... s-a obţinut un amestec de profiluri genetice provenit de la minimum două persoane, în care se află în raport majoritar un profil genetic identic cu profilul genetic notat .... (care este al inculpatului), precum şi faptul că rezultatul a mai evidenţiat profilul genetic al încă unei persoane de sex masculin, apreciem că avem în discuţie o probă certă care nu îl poate exclude pe inculpat (chiar dacă cercetările penale sunt în curs şi urmează a se identifica şi cealaltă persoană care ar fi intrat într-un fel sau altul în contact cu medicul), fiind vorba despre o probă care îl plasează pe inculpat în cabinetul stomatologic al victimei, în chiar ziua decesului acesteia, probă care se coroborează din plin cu imaginile video în care este surprins acelaşi inculpat care se deghizează şi pătrunde în cabinetul stomatologic al victimei în jurul orelor stabilite de medicii legişti ca fiind orele decesului.
Prin urmare, proba biologică nu este proba determinantă în prezenta cauză, ci aceasta reprezintă numai un element probator care trebuie să se coroboreze cu ansamblul probator administrat până la acest moment în cauză şi din care rezultă că inculpatul este plasat la momentul atacului asupra victimei, în cabinetul acesteia.
Deşi inculpatul în apărare arată că a fost un simplu pacient al cabinetului şi că ar mai fi fost în cabinetul medicului în jurul orelor 12:00 în aceeaşi zi pentru un tratament medical, nu poate şi nici nu doreşte să explice de ce s-a întors la acest cabinet în jurul orelor 16.12 şi a rămas în acest cabinet doar 33 de secunde, iar la ieşire a încuiat uşa cabinetului şi a plecat precipitat pe diferite străzi din Municipiul Brăila, scăpând pe rând de obiectele de vestimentaţie cu care se deghizase anterior, context în care comportamentul său în mod cert nu este compatibil cu al unui pacient care vine la stomatolog pentru tratarea unei afecţiuni.
Faptul încuierii uşii cabinetului la plecare, după posibila ucidere a victimei de către inculpat, este confirmat şi de către martorul audiat în cursul urmăririi penale, ca s-a prezentat la programare în cursul aceleaşi zile, în jurul orelor 17:00 şi care a constatat că uşa cabinetului era închisă cu cheia, storurile la geamuri trase, lumina aprinsă în interior, iar doamna doctor nu îi răspundea la mesaje, aspecte considerate anormale de acest martor (victima fiind deja decedată şi aflată la podea în cabinet cu răni grave în zona gâtului).
Contrar susţinerilor apărării, într-adevăr, probele biologice recoltate subunghial de la victimă în care s-a depistat printre altele şi ADN-ul inculpatului, ca şi urmele de tăieturi de pe membrele victimei, pot să dovedească faptul că ar fi fost o luptă cu agresorul, la fel cum din acestea se poate decela o incertitudine cu privire la o posibilă luptă, atâta timp cât din fişa de constatări preliminare întocmită la data de ... a rezultat că victima ar fi fost lovită în zona gâtului cu un corp tăietor - înţepător, posibil cuţit de dimensiuni mari, în mod repetat, inculpatul fiind poziţionat în spate, victima alergând în cabinet pentru a se salva, autorul fiind posibil dreptaci, or mănuşa chirurgicală cu care inculpatul a fost observat pe camerele video înainte de a intra în cabinet a fost plasată doar pe mâna dreaptă.
Indiferent dacă a fost ori nu o luptă între agresor şi victimă, apreciem că victima a fost surprinsă fără apărare, într-un cabinet medical, în orele de program cu publicul, în timp ce medicul îşi aştepta pacienţii, având uşa cabinetului descuiată, iar inculpatul care se pare că şi-a premeditat fapta, ar fi pătruns în acest cabinet pregătit din timp cu vestimentaţia adecvată pentru deghizare, cu obiectul apt pentru a ucide (posibil un cuţit ascuns ulterior faptei), a zăbovit în cabinet doar 33 de secunde, timp în care ar fi atacat victima, după care ar fi părăsit cabinetul încuind uşa pe exterior.
Din imaginile video se constată că inculpatul la intrarea, ca şi la ieşirea din cabinet îşi îndreaptă privirea în jur şi în sus pentru a constata dacă este observat de alte persoane, la fel cum la coborârea din taxiul ce l-a adus în zona unde s-ar fi comis fapta, inculpatul, la coborârea din taxi şi-a acoperit faţa cu mână pentru a nu fi surprins de o cameră video pe care a observat- o deasupra sa în loc public, atitudine ce dovedeşte o bănuială legitimă asupra inculpatului.
În acord cu judecătorul de la prima instanţă, constatăm că există suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi premeditat în mod minuţios comiterea acestei infracţiuni de omor calificat, venind în acest scop din Municipiul Galaţi, deşi locuieşte în .... mai mult, înainte de comiterea atacului, ar fi îmbrăcat o bluză de culoare închisă cu mâneca lungă, deşi temperatura exterioară era una caniculară, şi-ar fi acoperit capul cu o şapcă de culoare închisă şi faţa cu mască chirurgicală. După comiterea atacului, după ce ar fi ieşit din cabinetul medical al victimei, ar fi renunţat la aceste articole vestimentare, în concret bluza de culoare închisă şi şapca de culoare închisă, dar şi la pantaloni lungi pe care i-ar fi purtat, revenind la o ţinută mai lejeră, adecvată perioadei de vară, în concret pantaloni scurţi albaştri şi tricou alb.
Magistraţii au decis: suspectul rămâne în arest!
Desigur că suntem într-o cauză complexă în care încă se administrează un cumul de probe, pe de o parte, considerate necesare de către organul de urmărire penală, pe de altă parte, solicitate chiar în apărare de către inculpat, în special se aşteaptă mai multe rezultate ale unor probe ştiinţifice, însă aceasta nu înseamnă că ar exista dubii profunde aşa cum afirmă inculpatul contestator prin intermediul avocatului, ci există la acest moment un minim de probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar putea fi posibilul autor al faptei de omor calificat comisă cu premeditare asupra victimei, în ziua de 16.07.2024 şi sunt astfel îndeplinite condiţiile pentru luarea măsurii arestului preventiv în temeiul art. 202 alin. 1 şi art. 223 alin. 2 Cod procedură penală.
Cu privire la necesitatea luării măsurii preventive, în mod constant în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, prin gravitatea lor deosebită şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, anumite infracţiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenţie provizorie (de ex. cauza Neumeister contra Austriei), cum este şi în speţa de faţă.
De asemenea C.E.D.O., în cauza Letellier contra Franţei, a recunoscut posibilitatea ca, atunci când anumite infracţiuni, prin gravitatea lor sau prin efectul pe care îl au asupra opiniei publice, pot crea în cadrul societăţii o reacţie de nesiguranţă, de revoltă, să se poată dispune privarea de libertate a autorului, cel puţin pentru o perioadă de timp. …Ceea ce justifică în mod vădit luarea măsurii arestării preventive a inculpatului în speţa de faţă, pe lângă împrejurările ce caracterizează persoana sa (acesta figurând în evidenţe cu mai multe condamnări anterioare, pentru săvârşirea unor infracţiuni cu violenţă, atât în România, cât şi în străinătate, ceea ce denotă un grad ridicat de periculozitate), sunt gravitatea infracţiunii presupus a fi fost săvârşită, reflectată atât de modalitatea comiterii, cât şi de urmarea produsă, riscul reiterării comportamentului infracţional al inculpatului, riscul sustragerii de la urmărire penală, ştiut fiind că inculpatul a fost depistat după mai multe zile de la comiterea presupusei fapte şi îşi manifestă în continuare dreptul la tăcere, riscul ameninţării ori constrângerii sau influenţării martorilor, precum şi riscul ca însuşi inculpatului să i se pună în pericol viaţa ori integritatea fizică atâta timp cât nu se cunoaşte până la acest moment care ar fi fost mobilul crimei, ori dacă inculpatul protejează pe alt coautor ori complice sau instigator.
Referitor la modalitatea de comitere a faptei, se constată că argumentele invocate de inculpat în susţinerea cererii de respingere a propunerii de arestare preventivă şi de luare a unei alte măsuri preventive mai puţin restrictive se bazează, cu preponderenţă, pe împrejurarea că nu ar fi el autorul. Or, la acest moment al procedurilor şi în acest cadru procesual, nu se poate face decât o analiză sumară a mijloacelor de probă administrate în cauză, suficientă pentru a statua asupra stării de arest a inculpatului, dar insuficientă pentru a se răspunde în mod complet argumentelor de fond invocate de acesta. Se observă totuşi că declaraţiile martorilor audiaţi în cauză până la acest moment, coroborate cu înscrisurile medicale eliberate de instituţiile medico- legale, dar şi cu imaginile video şi probele ştiinţifice depuse la dosarul cauzei, par a confirma versiunea faptică prezentată de procuror.
Raportat la prevederile art. 223 alin. 2 teza finală şi art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, Curtea - Completul judecătorilor de drepturi şi libertăţi consideră, în acord cu judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond, că în cauză este necesară, cel puţin pentru acest moment, plasarea inculpatului în stare de arest preventiv, nefiind suficientă o măsură preventivă mai uşoară (arestul la domiciliu) pentru realizarea bunei desfăşurări în continuare a procesului penal.
Pe de altă parte, Curtea apreciază că impactul negativ puternic indus în cadrul comunităţii de comiterea unor astfel de fapte, precum şi urmările ce s-au produs, sunt împrejurări ce conduc la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, fiind lesne de presupus starea de insecuritate socială şi de indignare care s-ar crea în rândul comunităţii dacă persoane acuzate şi dovedite că ar fi fost implicate în astfel de fapte ar fi judecate în libertate.
Faţă de circumstanţele reale şi personale mai sus menţionate, considerăm că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse inculpatului, aşa cum stipulează dispoziţiile art. 202 alin. 3 Cod procedură penală.
În concluzie, măsura arestării preventive a inculpatului contestator este necesară în speţa de faţă, în raport cu pericolul social concret al infracţiunii reţinute în sarcina sa, dar şi pentru buna desfăşurare a urmăririi penale şi pentru a păstra un just echilibru între interesul general al comunităţii şi imperativul protejării drepturilor individuale ale inculpatului.
Pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 425 alin. 7 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, raportat la art. 204 Cod procedură penală, se va respinge, ca fiind nefondată, contestaţia formulată de inculpatul XXX împotriva încheierii din data de 21.07.2024 pronunţate în dosarul nr. 1204/113/2024 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Brăila, iar în temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat inculpatul XXXla plata către stat a sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare. în prezent aflat în Arestul IP.J. Brăila) împotriva încheierii din data de 21.07.2024 pronunţate în dosarul nr. 1204/113/2024 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Brăila. “, se arata intr-o parte a incheierii sedintei de judecata care a avut loc la Curtea de Apel Galati. Surse din ancheta arata ca de fapt cealalta proba ADN gasita ar fi un amalgam intre ADN-ul susoectului si cel la victimei dar ancheta continua. Astazi suspectul; in prezenta avocatului a fost adus la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati unde s-a efectuatt perchezitia informatica a patru telefoane mobile aparţinând suspectului, cumnatului său şi a doi dintre copii. Suspectul îşi clamează în continuare nevinovaţia.
