“...Cum ar fi din întâmplare,/ Sau al nu ştiu cui îndemn,/ Să-l vedem pe tata mare,/ Călărind un cal de lemn...”. Pornind de la aceste versuri, “întâmplarea” sau “provocarea” a fost Carnavalul - 2011 desfăşurat în aceste zile în toată Spania. “Îndemnul” a fost implicarea Casei României în fiecare an la acest macro-eveniment.
“Tata mare” a fost însoţit de mama mare, de fii, fiice şi nepoţi. Iar “calul de lemn” a fost costumaţia care, cu mic şi mare, au îmbrăcat-o românii pentru a se bucura alături de cei peste 3.200 de “mascaţi”, record de participare, reprezentând un număr total de 59 de entităţi. Media de participare a fost de 54 de participanţi pentru fiecare entitate. Românii care au reprezentat Casa României din Spania au fost în număr de 72 persoane. Vârsta celui mai mic participant a fost de 2 ani şi jumătate şi a celui mai vârstnic de 70 de ani. Tema aleasă pentru acest an de către colectivul de organizare din cadrul asociaţiei a fost “Piso Compartido”, temă care de altfel s-a dovedit a fi de natură să creeze reacţii de admiraţie în rândul miilor de spectatori care au asistat la Carnaval.
“Chiar dacă nu am avut cele mai frumoase costume, totuşi ideea a fost printre cele mai originale, iar bucuria şi cheful alaiului românesc au fost deosebit de molipsitoare, atât pentru români cât şi pentru cei care au asistat de pe margine la Carnaval”, a declarat Mariana Bruncher, prim-vicepreşedinta Casei României din Spania.
“Carnavalul este un motiv de a te elibera de stresul cotidian şi de a te bucura alături de persoane dragi”, ne spune domnişoara Cristina Arustei, profesoară de muzică care pregăteşte o parte din grupurile de copii din cadrul asociaţiei.
“La cei peste 65 de ani ai mei am ajuns să merg şi la carnaval. Când mi-au spus copiii că trebuie să mă îmbrac în costum, m-am uitat un pic chiorâş la ei, dar am acceptat cu drag văzându-le pe chip bucuria cu care îmi povesteau despre ce înseamnă pentru spanioli această sărbătoare. Dacă-i sărbătoare, atunci sărbătoare să fie pentru toţi, mamă! Şi bine am făcut că am mers, că tare bine m-am simţit, mai ales cu fetele de la Moldova, care au stat lângă mine. Cât au mai cântat şi cât au mai dansat, Doamne, Dumnezeule... că traseul a fost tare lung, 3 ore de chiuit, dansat şi cântat... mă mir că nu am cedat niciunul, nici cei mititei, nici noi cei mai bătrâni. Frumos, tare frumos, dacă oi fi sănătoasă şi mai vin la anul la copii, tot în perioada asta vin, să apuc carnavalul”, a spus doamna Ghinca... mămăiţa.
“Carnavalul îmi oferă locul şi timpul de a fi şi a mă manifesta aşa cum sunt, lucru pe care societatea nu mi-l permite în viaţa de zi cu zi”, a spus Nicu Marian, responsabil cu activităţile sportive din cadrul filialei din Leganes al asociaţiei.
“Am venit să particip mai mult pentru fetiţă, dar m-am simţit foarte bine. Anul acesta a ieşit mult mai bine ca anul trecut. Vis-a-vis de tema aleasă… am fost ce suntem, cei care au participat au dat dovadă de curaj şi mult simţ al umorului când au apărut îmbrăcaţi şi accesorizaţi tip Piso Compartido”, a declarat Nina Vasile, coordonator ateliere.
“La anul ne apucăm mai din timp de costume şi vom alege o temă şi mai trăznită, să vedeţi ce-o să iasă!”, au promis Valy Năstase şi Roxana Mamani.
“Vrem să continuăm în aceeaşi linie - un procent cât mai mare din activităţile la care participăm sau le organizăm, să le facem cot la cot cu ceilalţi cetăţeni. Cum să vorbim de integrare dacă 80% din asociaţiile noastre fac activităţi de tipul «noi şi-ai nostri»?. Trebuie să ne trezim şi să ne luăm în serios rolul de cetăţean cu drepturi depline în societatea spaniolă”, a opinat Constantza Alexandrescu, vicepreşedinta filialei Leganes.
“Mare parte din activităţi, dar mai ales carnavalul, sunt o ocazie exelentă de a ne implica în educare, în descoperirea unor abilităţi ascunse şi/sau neexploatate, de schimbare a imaginii despre o comunitate, de apropiere între proprii membrii, de dezinhibare, de descoperire a unor lideri, de a crea un mediu sănătos de convieţuire, de a crea un spaţiu propice dialogului, un spaţiu de coeziune. De fapt, toate aceste lucruri sunt mult mai probabil să se întâmple într-o familie. Acelaşi lucru ne dorim şi noi să fim: O MARE FAMILIE. Şi cum o familie trăieşte, se dezvoltă şi evoluează într-o casă, sperăm ca această casă să fie CASA ROMÂNIEI DIN SPANIA”, a concluzionat Valentin Potrivitu, preşedinte Casa României din Spania.
“Tata mare” a fost însoţit de mama mare, de fii, fiice şi nepoţi. Iar “calul de lemn” a fost costumaţia care, cu mic şi mare, au îmbrăcat-o românii pentru a se bucura alături de cei peste 3.200 de “mascaţi”, record de participare, reprezentând un număr total de 59 de entităţi. Media de participare a fost de 54 de participanţi pentru fiecare entitate. Românii care au reprezentat Casa României din Spania au fost în număr de 72 persoane. Vârsta celui mai mic participant a fost de 2 ani şi jumătate şi a celui mai vârstnic de 70 de ani. Tema aleasă pentru acest an de către colectivul de organizare din cadrul asociaţiei a fost “Piso Compartido”, temă care de altfel s-a dovedit a fi de natură să creeze reacţii de admiraţie în rândul miilor de spectatori care au asistat la Carnaval.
“Chiar dacă nu am avut cele mai frumoase costume, totuşi ideea a fost printre cele mai originale, iar bucuria şi cheful alaiului românesc au fost deosebit de molipsitoare, atât pentru români cât şi pentru cei care au asistat de pe margine la Carnaval”, a declarat Mariana Bruncher, prim-vicepreşedinta Casei României din Spania.
“Carnavalul este un motiv de a te elibera de stresul cotidian şi de a te bucura alături de persoane dragi”, ne spune domnişoara Cristina Arustei, profesoară de muzică care pregăteşte o parte din grupurile de copii din cadrul asociaţiei.
“La cei peste 65 de ani ai mei am ajuns să merg şi la carnaval. Când mi-au spus copiii că trebuie să mă îmbrac în costum, m-am uitat un pic chiorâş la ei, dar am acceptat cu drag văzându-le pe chip bucuria cu care îmi povesteau despre ce înseamnă pentru spanioli această sărbătoare. Dacă-i sărbătoare, atunci sărbătoare să fie pentru toţi, mamă! Şi bine am făcut că am mers, că tare bine m-am simţit, mai ales cu fetele de la Moldova, care au stat lângă mine. Cât au mai cântat şi cât au mai dansat, Doamne, Dumnezeule... că traseul a fost tare lung, 3 ore de chiuit, dansat şi cântat... mă mir că nu am cedat niciunul, nici cei mititei, nici noi cei mai bătrâni. Frumos, tare frumos, dacă oi fi sănătoasă şi mai vin la anul la copii, tot în perioada asta vin, să apuc carnavalul”, a spus doamna Ghinca... mămăiţa.
“Carnavalul îmi oferă locul şi timpul de a fi şi a mă manifesta aşa cum sunt, lucru pe care societatea nu mi-l permite în viaţa de zi cu zi”, a spus Nicu Marian, responsabil cu activităţile sportive din cadrul filialei din Leganes al asociaţiei.
“Am venit să particip mai mult pentru fetiţă, dar m-am simţit foarte bine. Anul acesta a ieşit mult mai bine ca anul trecut. Vis-a-vis de tema aleasă… am fost ce suntem, cei care au participat au dat dovadă de curaj şi mult simţ al umorului când au apărut îmbrăcaţi şi accesorizaţi tip Piso Compartido”, a declarat Nina Vasile, coordonator ateliere.
“La anul ne apucăm mai din timp de costume şi vom alege o temă şi mai trăznită, să vedeţi ce-o să iasă!”, au promis Valy Năstase şi Roxana Mamani.
“Vrem să continuăm în aceeaşi linie - un procent cât mai mare din activităţile la care participăm sau le organizăm, să le facem cot la cot cu ceilalţi cetăţeni. Cum să vorbim de integrare dacă 80% din asociaţiile noastre fac activităţi de tipul «noi şi-ai nostri»?. Trebuie să ne trezim şi să ne luăm în serios rolul de cetăţean cu drepturi depline în societatea spaniolă”, a opinat Constantza Alexandrescu, vicepreşedinta filialei Leganes.
“Mare parte din activităţi, dar mai ales carnavalul, sunt o ocazie exelentă de a ne implica în educare, în descoperirea unor abilităţi ascunse şi/sau neexploatate, de schimbare a imaginii despre o comunitate, de apropiere între proprii membrii, de dezinhibare, de descoperire a unor lideri, de a crea un mediu sănătos de convieţuire, de a crea un spaţiu propice dialogului, un spaţiu de coeziune. De fapt, toate aceste lucruri sunt mult mai probabil să se întâmple într-o familie. Acelaşi lucru ne dorim şi noi să fim: O MARE FAMILIE. Şi cum o familie trăieşte, se dezvoltă şi evoluează într-o casă, sperăm ca această casă să fie CASA ROMÂNIEI DIN SPANIA”, a concluzionat Valentin Potrivitu, preşedinte Casa României din Spania.
