39,1% dintre români se consideră fericiţi. Conform studiului National Happiness 14,3% dintre români se declară profund fericiţi şi încă 24,8%, fericiţi. Restul se declară nemulţumiţi în principal de situaţia financiară, administraţia publică, locul de muncă şi starea mediului înconjurător.
Din punct de vedere strict demografic, se poate identifica profilul românului mai degrabă nefericit: cu vârsta între 45 şi 54 ani, din regiunea de Vest a României, locuieşte singur în gospodărie (fiind divorţat/separat sau văduv) şi nu are copii.
Situaţia materială, administraţia publică, locul de muncă şi mediul înconjurător sunt principalele surse de nemulţumire ale românilor.
Cele 12 domenii pe care le cuantifică acest studiu sunt: bunăstarea materială, relaţiile personale, educaţia, sănătatea, comunitatea, timpul liber, bunăstarea mintală, arta şi cultura, relaţia cu vecinii, mediul înconjurător, munca, guvernarea/ administraţia publică.
Onestitatea şi transparenţa administraţiei publice (13,8% din populaţie mulţumită) şi situaţia financiară (16,8% din populaţie mulţumită) sunt cele două domeniile care au acumulat procentele cele mai mici în ceea ce priveşte gradul de mulţumire a românilor.
Tot în zona de nemulţumire se încadrează mediul înconjurător (28,2%) şi satisfacţia data de muncă (31,0%).
Încrederea este problema cea mai acută în ceea ce priveste administraţia publică: doar 7,9% din populaţie declară că are încredere în administraţia publică locală şi 8,1% în administraţia publică centrală.
La polul opus, satisfacţia dată de relaţiile personale reuneşte procentul cel mai mare din populaţie: 51,7%.
Studiul "National Happiness" a fost realizat în perioada septembrie - octombrie 2012 pe un eşantion naţional de 1.002 respondenţi, populaţie urbană activă (18 şi 64 de ani).
"Pentru o bună acţionabilitate a proiectului National Happiness, am mizat pe o abordare atipică. Am pornit de la evaluarea celor 12 domenii şi am identificat cinci segmente de populatie caracterizate prin similaritatea opiniilor în cadrul fiecărui segment, dar foarte diferite de alte segmente. Acest lucru ne-a permis să determinăm relaţiile de cauzalitate a fericirii sau nefericirii.", declară Marian Marcu, Novel Research.
Nevoiaşii – sau segmentul de populaţie cu cel mai scăzut index de fericire (44,4 pe o scală de la 1 la 100), include 20,3% din populaţia ţintă. Portretul românului nefericit are un venit sub 1.400 RON pe lună, o sănătate precară şi lipsa unui sens precis în viaţă. Munceşte din greu mai tot timpul pentru a-şi acoperi coşul zilnic şi se simte adesea singur. Lipsa interacţiunii sociale şi a realizărilor profesionale ale acestui segment au dus la pierderea energiei şi încrederii în sine, ceea ce acţionează în detrimentul fericirii.
La polul opus, cu cel mai ridicat index de fericire (69,9 pe o scală de la 1 la 100) se află cei "împliniţi şi echilibraţi", segment ce cuprinde 32,6% din target. Aceştia provin mai degrabă din oraşe mici, au o familie mai numeroasă decât media pe ţară, sunt angajaţi şi au venituri peste 2.000 RON pe lună. Jobul este important din trei motive: material, al recunoaşterii profesionale şi al echilibrului cu timpul liber (familia şi prietenii sunt extrem de importanţi pentru ei). Au învăţat să se bucure de orice moment şi să evite problemele – ceea ce le oferă echilibru şi stabilitate. Ei ştiu că încrederea este un ingredient de bază în viaţă, de aceea au învăţat să o cultive, să o acorde mediului de business, vecinilor şi autorităţilor.
