100 de ani de relații diplomatice între România și Japonia au fost marcați, și tradițional japonez, la bordul unei nave în mijlocul Dunării, lângă picioarele podului suspendat. Kagami-biraki - ceremonia japoneză prin care se sparge capacul unui butoi cu sake. Are rolul de a asingura noroc și începutul unei călătorii, a unei noi relații, seamănă cu spargerea unei sticle la lansarea navei. Ea semnifică începerea unei noi perioade de 100 de ani de bună colaborare între România și Japonia. Ambasadorul Japoniei alături de Dan Barna, Anca Dragu, Titus Corlateanu, dar și Mihai Tudose au spart ceremonial capacul butoiului de sake. Robele se numesc happi și se îmbracă la ceremonii ce marchează evenimente fericite. A urmat simbolic inaugurarea catwalk - a scării de pisică - de unde a fost rostogolit un mesh cu inscripția 100 de ani și focuri de artificii de la bordul altei nave.
Manifestarea a fost organizată de Ambasada Japoniei la București și la ea au participat invitați de rang înalt și autorități locale din Brăila, Tulcea și Galați. Aniversarea a fost susținută în stil tradițional japonez, dar și românesc alături de un grup de dansatori dobrogeni. Ceremonia aniversării celor 100 de ani de relații diplomatice a început cu intonarea imnurilor de stat. În cadrul alocuțiunilor, vorbitorii au punctate faptul că podul peste Dunăre reprezintă un simbol al acestor relații, faptul că Japonia reprezintă cel mai mare investitor asiatic din România și că relațiile au început într-o pandemie - gripă spaniolă - și acum cele două popoare prietene se confruntă tot cu o pandemie. Construcția se desfășoară folosind cele mai noi tehnologii din Japonia. Acest pod este foarte important pentru realizarea conexiunii dintre două regiuni din România, dar și dintre România, țară membră a UE, și Moldova, țară nemembră a UE, a precizat Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei.
Podul este construit prin asocierea dintre companiile IHI din Japonia și Astaldi din Italia, iar construcția se desfășoară folosind cele mai avansate tehnologii din Japonia. Acest pod este foarte important pentru îmbunătățirea conexiunii dintre zona Mării Negre și zona de est a României, dar și dintre România, țară membră a UE, și Republica Moldova, țară nemembră a UE, și astfel cu toate țările din Europa de Est. Puțini credeau că putem să vedem un astfel de proiect și în România, toată lumea deja îl compară imaginar cu San Francisc, cu acel pod. Sunt convins că și la Brăila vom avea o imagine iconică pentru viitorul României, a precizat Dan Barna, vicepremierul României. Nu a lipsit de la ceremonie nici Mihai Tudose, cel în al cărui mandat de premier a dat startul construirii podului așteptat de 30 de ani de întreaga zonă. Trei luni i-a luat ca să pună proiectul pe picioare. Simt și mândrie și emoție, e practic pariul vieții mele din punct de vedere profesional, politic, cum vreți. Să știi că ai reușit să faci ceva care să răspundă speranțelor brăilenilor, gălățenilor, tulcenilor, a spus Mihai Tudose.
Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiți atât pentru construirea podului, cât și pentru realizarea unei rețele de drumuri de 23 kilometri, care vor face legătura cu podul. Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila și 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale și al lungimii.
