Jens Stoltenberg pleacă. Cine îi va urma? Speculaţiile privind o posibilă nouă femeie secretar general sunt numeroase. Ar fi o premieră pentru alianţa militară. Însă cum funcţionează procesul de selecţie?
Postul de secretar general al NATO va deveni vacant în luna octombrie a acestui an. Actualul secretar general, Jens Stoltenberg, a transmis, în februarie, că nu intenţionează să îşi reînnoiască încă o dată contractul cu cele 30 de ţări NATO - aşa cum procedase în primăvara anului trecut pentru a evita să înlocuiască aparatul de conducere a NATO în mijlocul atacului rusesc asupra Ucrainei.
După acest anunţ, la sediul central al Alianţei, de la Bruxelles, au apărut multe speculaţii privind numele viitorului secretar general.
Jens Stoltenberg se află în fruntea NATO din 2014. Succesorul sau succesoarea are ca principală atribuţie să ţină alianţa unită, să echilibreze interesele, să promoveze consensul între cei 30 de membri, indiferent dacă ameninţările la adresa coeziunii politice vin din partea haoticului Donald Trump sau a agresivului Vladimir Putin. Cine îi ia locul lui Stoltenberg are nevoie de abilităţi diplomatice şi loialitate faţă de Alianţa Nord-Atlantică, relatează dw.com.
Secretarul general nu are puteri de decizie politică. El doar prezidează în mod formal Consiliul Nord-Atlantic, cel mai înalt organism decizional. De asemenea, el nu are nici comandă militară. El reprezintă NATO pe plan extern, în faţa altor guverne şi a presei. Astfel, viitorul şef sau viitoarea şefă a Alianţei trebuie să fi fost şef de stat sau de guvern. Este obligatorie cunoaşterea fluentă a limbii engleze. Limba franceză este de dorit.
Candidatul trebuie să fie în relaţii bune cu Washingtonul pentru că SUA este cea mai importantă ţară din Alianţă şi reprezintă factorul decisiv, chiar dacă secretarul general este în mod tradiţional un european.
Noul secretar general trebuie să fie aprobat prin consens de toate cele 30 de guverne. Prin urmare, interesele regionale, originea şi contextul politic, dar şi ponderea militară şi importanţa diplomatică a ţării de origine trebuie să fie cele corecte.
Nu există un comitet de selecţie oficial. În fapt, diplomaţii negociază în numele guvernelor lor în runde secrete până când se ajunge la un consens. Nu există un vot oficial. Şefii de stat şi de guvern ai Alianţei anunţă apoi numele noului şef al NATO în cadrul unei reuniuni la nivel înalt. Următorul summit va avea loc la Vilnius, Lituania, la 11 iulie.
Unul dintre numele vehiculate la şefia NATO este cel al preşedintelui României, Klaus Iohannis. Un alt diplomat NATO, susţine o femeie din statele baltice. În discuţie sunt actualul premier estonian Kaja Kallas sau şefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte. O femeie provenind din ţările de pe flancul estic ar primi cu siguranţă şi sprijinul Poloniei, a cărei importanţă militară în cadrul NATO este în creştere. Zuzana Caputova, preşedinta Slovaciei, este şi ea în cărţi. Ţara ei are o graniţă directă cu Ucraina, iar nominalizarea ei ar putea fi interpretată ca un act de solidaritate, potrivit dw.com.
Se pare că flancul de sud-est al ţărilor NATO l-ar fi înscris în cursă pe Klaus Iohannis, mai ales că acum, România este o ţară cu mare importanţă strategică pentru NATO datorită poziţiei sale la Marea Neagră.
Italia l-ar fi recomandat pe Mario Draghi, fostul prim-ministru, ca nou şef al NATO, doar pentru a întări pretenţiile ţărilor din sudul Europei faţă de acest post.
Marea Britanie doreşte să redevină mai vizibilă pe scena internaţională în urma Brexitului şi ar putea veni cu candidatura Theresei May, fosta şefă a executivului de la Londra.
Cu toate acestea, se zvoneşte că actualul secretar general interimar ar putea totuşi să continue, în pofida anunţului său, pentru a fi evitate problemele de personal în actuala situaţie de război. Este posibil ca Jens Stoltenberg să îşi prelungească mandatul până în aprilie 2024.
