Senatorul USR de Galaţi, George Edward Dircă, care este membru în Comisia juridică a forului legislativ superior, a scos la iveală dedesubturile protocolului SRI-PICCJ desecretizat în aceeaşi zi, într-o declaraţie pentru PSnews.ro.
„Este un act întocmit conform prevederilor legii. Sunt enumerate acolo mai multe hotărâri de Guvern, precum şi Legea siguranţei naţionale. Vorbim despre două instituţii care ambele au printre atribuţii şi depistarea de fapte – şi mai ales de fapte care aduc atingere siguranţei naţionale. Cu această ocazie, sigur că da: în timpul verificărilor sau al filajelo pe care le fac, pot descoperi şi alte fapte de natură penală (aşa-numite «fapte de drept comun»). Este nomal ca între astfel de instituţii să existe un protocol de colaborare, pentru că vorbim aici de informaţii care pot avea caracter strict secret sau secret. Or, în momentul în care se descoperă astfel de fapte, trebuie să existe o modalitate prin care cele două instituţii să colaboreze între ele, să se precizeze cum se face schimbul de documente, care sunt persoanele împuternicite în a primi şi a preda aceste documente… Este evident că astfel de documente nu se pun pe un stick, nu se transmit la colţ de stradă, şi că trebuie să existe un protocol şi anumite persoane desemnate pentru ca, în cazul unor scurgeri de informaţii, instituţia să se poată îndrepta împotriva persoanelor responsabile”, a explicat parlamentarul USR.
George Dircă a subliniat că, prin desecretizarea protocolului, a căzut mitul potrivit căruia documentul ar fi fost contrar legii. „Mă bucur că a fost demontat acest mit vehiculat în ultima perioadă – cu protocoalele secrete contrare legii. Ştim că anterior Curtea Constituţională a constatat că, practic, anumite prevederi din acest protocol ar fi neconstituţionale – şi anume: că lucrătorii SRI care aveau înregistrările făceau şi transcrierea documentelor. Iar ulterior am văzut că SRI punea la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a Parchetului General anumite echipamente şi reţeaua prin care se făceau interceptările, fără să ofere posibilitatea instalării de programe care pot afecta funcţionarea. E absolut normal ca între două instituţii care au atribuţii similare să existe un protocol în modul în care se comunică documentele atunci când se descoperă anumite fapte care revin în competenţa de soluţionare a celeilalte instituţii”, a punctat Dircă.
Confruntat cu acuzaţiile apărute în spaţiul public, conform cărora SRI şi-ar fi depăşit competenţele legale, făcând filaje şi interceptări şi în alte cauze decât cele de siguranţă naţională, George Dircă a replicat: „Este evident că exista o astfel de colaborare. De multe ori, poate că Serviciul Român de Informaţii urmărea sau încerca să depisteze fapte ce ţin de siguranţa naţională, iar în acest timp descoperea infracţiuni de drept comun. Sigu că ei nu se desesizau, urmărind în continuare firul anchetei şi încercând să vadă dacă persoana respectivă într-adevăr comite şi alte fapte în afară de cele de drept comun. Dacă aveau un mandat de supraveghere pe 30 de zile, în cele 30 de zile puteau să descopere mai multe categorii de fapte penale: unele împotriva siguranţei naţionale, iar altele infracţiuni simple – ca să zicem aşa. Dar ei continuau aceste supravegheri sau filaje şi mai departe încheiau un raport, iar la încheierea filajelor sesizau toate instituţiile competente”.
