Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a ales-o, la 18 ianuarie 2022, în funcţia de preşedinte, pentru doi ani şi jumătate, pe eurodeputata malteză Roberta Metsola, conform AFP şi DPA. Metsola a fost aleasă preşedinte al Parlamentului European cu 458 de voturi ''pentru'' din 616 exprimate. Roberta Metsola, care împlineşte 43 de ani chiar pe 18 ianuarie, devine, astfel, cea mai tânără persoană ce deţine această funcţie.
Roberta Metsola, membră a Grupului Partidul Popular European (PPE), s-a născut la 18 ianuarie 1979, în Gżira, Malta.
A absolvit Universitatea din Malta în 2003 şi Colegiul Europei din Bruges în 2004, profesând ca avocat, conform CV-urilor de pe site-urile https://www.europarl.europa.eu/ şi https://www.eppgroup.eu/.
În Malta, este membră a Partidului Nazzjonalista (începând cu 2013).
A fost vicepreşedinte al Studenţilor democraţi europeni (2000-2002) şi secretar general al Studenţilor democraţi europeni (2002-2003), în cadrul Uniunii Europene.
A lucrat în cadrul Reprezentanţei Permanente a Maltei pe lângă Uniunea Europeană din 2004 până în 2012 ca ataşat pentru cooperare judiciară a Maltei şi şef al Departamentului Justiţie şi Afaceri Interne de acolo. Ulterior, s-a alăturat echipei Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Catherine Ashton, în calitate de consilier juridic (2012-2013).
În 2013, a părăsit poziţia de consilier juridic, pentru a ocupa locul vacant al liderului opoziţiei din Malta, Simon Busuttil, ca europarlamentar, potrivit https://www.eppgroup.eu/. A devenit, astfel, europarlamentar în 2013, în cadrul celei de-a şaptea legislaturi (2009-2014), în cadrul căreia a fost membru în Comisia specială pentru crimă organizată, corupţie şi spălare de bani, Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne şi Comisia pentru petiţii, conform https://www.europarl.europa.eu/.
A obţinut un nou mandat de eurodeputat în legislatura 2014-2019, timp în care a fost vicepreşedinte al Comisiei pentru petiţii şi membru al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri sau al Comisiei de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a normelor de drept sau a administrării defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în legătură cu spălarea de bani, sarcinilor fiscale şi evaziunea fiscală.
În 2019, a obţinut cel de-al treilea mandat de eurodeputat, în legislatura 2019-2024.
La 12 noiembrie 2020, a fost aleasă prim-vicepreşedinte al Parlamentului European (https://robertametsola.eu/), iar din 11 ianuarie 2022, a preluat preşedinţia interimară a legislativului UE, în urma decesului preşedintelui PE, social-democratul David Sassoli.
Este căsătorită şi are patru copii.
Procedura alegerii preşedintelui Parlamentului European
Parlamentul European îşi alege preşedintele şi biroul dintre membrii săi (membri aleşi direct), conform art. 14 din Tratatul UE consolidat, accesat pe https://eur-lex.europa.eu/.
Preşedintele Parlamentului European este ales prin vot secret, alegerea sa fiind urmată de cea a vicepreşedinţilor şi a chestorilor (art. 15 din Regulamentul de procedură al PE din septembrie 2021, publicat pe site-ul https://www.europarl.europa.eu/).
În cadrul şedinţei PE dedicate convocării Parlamentului, precum şi în orice altă şedinţă consacrată alegerii Preşedintelui şi Biroului, preşedintele aflat la sfârşit de mandat, sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii aflaţi la sfârşit de mandat, stabilit în conformitate cu ordinea precedenţei, sau, în lipsa unuia dintre aceştia, deputatul care a deţinut mandatul pentru perioada cea mai lungă, ocupă provizoriu funcţia de preşedinte, până la declararea alegerii noului preşedinte (art. 14 din Regulamentul de procedură).
Candidaturile sunt prezentate cu acordul candidatului şi pot fi iniţiate numai de un grup politic sau un număr de deputaţi care atinge cel puţin pragul redus. Înainte de fiecare tur de scrutin, pot fi prezentate noi candidaturi.
În cazul în care numărul de candidaturi nu depăşeşte numărul de locuri care urmează a fi ocupate, candidaţii sunt aleşi prin aclamare, cu excepţia cazului în care un număr de deputaţi sau un grup sau grupuri politice care ating cel puţin pragul ridicat solicită un vot secret. În cazul în care se organizează un singur scrutin pentru mai multe funcţii, buletinul de vot este valabil numai dacă au fost exprimate mai mult de jumătate dintre voturile disponibile (art. 15 din Regulamentul de procedură).
Candidaturile pentru funcţia de preşedinte trebuie prezentate deputatului care ocupă această funcţie în mod provizoriu în temeiul art. 14 din Regulamentul de procedură, care le aduce la cunoştinţa Parlamentului. În cazul în care, după trei tururi de scrutin, niciun candidat nu întruneşte majoritatea absolută a voturilor exprimate, la al patrulea tur de scrutin, prin derogare de la art. 15 alineatul (1), pot candida numai primii doi clasaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi la al treilea tur de scrutin. În cazul în care numărul de voturi este egal, candidatul cel mai în vârstă este declarat ales (art. 16 din Regulament).
Imediat după alegerea preşedintelui, deputatul care ocupă funcţia de preşedinte în mod provizoriu cedează locul celui nou ales. Numai preşedintele ales poate pronunţa un discurs inaugural.
Durata mandatului preşedintelui, al vicepreşedinţilor şi al chestorilor este stabilită la doi ani şi jumătate.
În cazul în care poziţia de preşedinte devine vacantă, un vicepreşedinte, stabilit în conformitate cu ordinea precedenţei, exercită funcţia de preşedinte până la alegerea noului preşedinte (art. 20 din Regulament). (sursa Agerpres)
