În fiecare an, ziua de 9 martie, când în Biserica Ortodoxă se face pomenirea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, a fost declarată oficial din anul 2011 şi ca „Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1944-1989”.
La Galaţi, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici filiala locală comemorează această dată de pomenire la biserica ocrotită de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe şi de Sfinţii 40 de Mucenici, din cartierul gălăţean Siderurgiştilor Vest, care are în ziua de 9 martie şi sărbătoarea hramului.
Edificiul bisericesc a fost construit în stil maramureşean între anii 2008-2011, fiind ctitorie a membrilor Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Galaţi în memoria victimelor căzute sub jugul regimului comunist. Slujba de sfinţire a acestei biserici memorial a fost săvârşită în anul 2017 de către chiriarhul Dunării de Jos, în prezenţa a numeroşi credincioşi.
Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a arătat că sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici este prilejul cel mai potrivit de a ne aduce aminte şi a-i pomeni pe cei ce au pătimit nenumărate chinuiri chiar în vremurile noastre, între aceştia numărându-se şi 3000 de preoţi.
O istorie despre victime şi eroi, istorie care nu trebuie uitată
Istoria aminteşte de cei 40 de sfinţi martiri ucişi în Sevastia Armeniei, soldaţi creştini, de origine români, greci şi armeni, care au făcut parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia şi care au fost torturaţi şi ucişi din cauza credinţei lor. Miile de deţinuţi politici din epoca comunistă se înscriu între oamenii care au fost şi ei torturaţi în chip înfiorător pentru vini imaginare, într-un delir ideologic al răului pe pământ.
Coincidenţa (nefericită) este şi trecerea a 80 de ani de când la 6 martie 1945, sub presiunea forţelor sovietice, în România a fost instalat primul Guvern comunist din istoria ţării, condus de Petru Groza. Prin această mutare, Stalin şi-a atins primul obiectiv în procesul de sovietizare forţată a ţării.
Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Galaţi a fost reprezentată printre alţii de preşedintele său Cristea Cercel, vicepreşedinta Adriana Andrei şi secretarul-contabil Virginia Stratulat. Aceştia şi-au împărtăşit poveştile de viaţă din perioada deportării în Bărăgan, în judeţul Brăila, loc unde au fost exilaţi din zonele de origine ale Banatului. Doamna Iosub Angela a povestit cum a fost luată când avea 2 ani, împreună cu familia sa şi alţi aproape 1000 de oameni şi “plantaţi” în mijlocul câmpului într-o zonă care s-a numit ulterior Rubla şi care acum nu mai există.
Gazdele evenimentului au susţinut şi o slujbă pentru victimele regimului comunist şi urmaşii lor, după care participanţii la eveniment au avut bucuria unui moment poetic şi muzical al copiilor din parohie.
Cuvintele celebrului poet al închisorilor Rady Gyr au fost recitate în curtea bisericii, care a trebuit să demonteze porţile pentru a putea face destul spaţiu pentru participanţi:
„Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies înainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”.
Poem recitat de o fetiţă de şcoală primară şi care să sperăm că nu va avea niciodată neşansa să cunoască în practică teroarea socială şi ideologică.
Galerie de imagini, mai jos! ↓
